Sermons

[11-4] < Exod 19:1-6 > Motivul pentru care Dumnezeu l-a chemat pe Moise pe muntele Sinai



< Exod 19:1-6 >

„În luna a treia după ieşirea lor din ţara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai. După ce au plecat de la Refidim, au ajuns în pustia Sinai, şi au tăbărât în pustie. Israel a tăbărât acolo, faţa muntelui. Moise s-a suit la Dumnezeu. Şi Domnul l-a chemat de pe munte, zicând: Aşa să vorbeşti casei lui Iacov, şi să spui copiilor lui Israel: Aţi văzut ce am făcut Egiptului, şi cum v-am purtat pe aripi de vultur aici la Mine. Acum, dacă veţi asculta glasul Meu, şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, aici tot pământul este al Meu; Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel”.



De ce Dumnezeu a ales poporul lui Israel?


Pasajul principal vine din Exod 19:1-6. Deşi pasajul nu este lung, am mult de spus despre aceasta. Din acest pasaj, mi-ar plăcea de asemenea să vorbesc despre adevărul revelat din capitolele 19 la 25 din Exod. Sunt trei luni de când poporul lui Israel a scăpat din Egipt, când israeliţii au venit la sălbăticiunea din Sinai. Dumnezeu i-a făcut să tăbărască în faţa muntelui Sinai, şi l-a chemat pe Moise sus pe munte.

Convocându-l pe Moise, Dumnezeu a vorbit Cuvântul Său, israeliţilor, „Acum, dacă veţi asculta glasul Meu şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu. Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le veţi spune copiilor lui Israel”. Motivul pentru care Dumnezeu l-a chemat şi a ridicat poporul lui Israel, a fost pentru a-i face comoara Sa specială şi să-i stabilească ca preoţi ai Împărăţiei Sale. 

Acesta a fost scopul Său cu care Dumnezeu a eliberat poporul lui Israel din Egipt. Metoda prin care Dumnezeu i-a făcut pe israeliţi comoara Sa specială a fost dându-le Legea Sa şi sistemul sacrificial al Cortului, pentru a-i mântui de păcatele sale, prin care El le-a curăţit toate păcatele, i-a făcut poporul Său şi i-a fondat ca o naţiune de preoţi. Astfel, israeliţii trebuie să realizeze aceasta clar şi să-şi recupereze credinţa pe care Dumnezeu o doreşte de la ei. Pentru a face naţiunea lor, o împărăţie de preoţi ai lui Dumnezeu, Dumnezeu le-a dat, pe de altă parte, Legea Sa compusă din 613 porunci iar pe de altă parte, El i-a făcut să construiască Cortul.

De aceea, dacă israeliţii nu cred în Isus Hristos, care a venit ca Mesia al lor, ei trebuie să se pocăiască şi să creadă în El, cu inimile lor. Isus, care este chiar substanţa jertfei de păcat a sistemului sacrificial al Cortului, le-a curăţat toate păcatele cu botezul Său primit de la Ioan şi sângele Său de pe Cruce. Astfel, pooprul lui Israel trebuie să accepte fără ambiguitate adevărul că Dumnezeu i-a făcut poporul Său, aducându-i, descendenţii lui Avraam, afară din Egipt, şi spălându-e păcatele prin jertfele Cortului. Atunci, deoarece israeliţii nu putea ţine Legea lui Dumnezeu, ei trebuiau să fie iertaţi de păcatele lor, dând jertfe sacrificiale lui Dumnezeu, potrivit sistemului sacrificial stabilit de El. Aceste jertfe sacrificiale au fost umbra lui Isus Hristos, Mântuitorul care a mântuit acum omenirea din aceste păcate.

Chiar acum, israeliţii l-au ţinut pe Moise ca cel mai mare profet dintre toţi. Ei au dreptate în aceasta. Totuşi, deoarece nu cred în Isus Hristos ca Mesia care i-a mântuit de toate păcatele, nu recunosc Noul Testament ca şi Cuvântul lui Dumnezeu, şi în schimb recunosc doar Vechiul Testamentca şi Cuvântul lui Dumnezeu. Dar noi trebuie să ne amintim că Isus nu este doar un profet mai mare ca Moise, ci este Marele Preot al Împărăţiei Cerurilor, Mesia pe care israeliţii Îl aşteaptă şi speră. Prin credinţă, israeliţii trebuie acum să realizeze că, chiar substanţa jertfei sacrificiale a Cortului nu a fost alta decât Mesia Însuşi.



Dumnezeu i-a făcut pe israeliţi să-l ţină pe Moise în reverenţă, dar...


De ce Dumnezeu l-a ridicat pe Moise atât de înalt, înaintea israeliţilor?. A fost, pentru a-i face să accepte şi să creadă tot Cuvântul lui Dumnezeu, prin Moise. Cu alte cuvinte, a fost pentru a-i face pe israeliţi să creadă că ceea ce Moise le-a spus, a fost propriul Cuvânt al lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a chemat pe Moise la muntele Sinai ca el să fie ridicat deasupra, înaintea poporului Israel. Aceasta i-a făcut pe israeliţi să se teamă de Moise, ca şi cum ar fi prietenul Său.

Astfel, Cuvântul lui Dumnezeu pe care Moise l-a transmis poporului lui Israel a fost crezut cu fermitate de către israeliţi, ca şi Cuvântul pe care Dumnezeu l-a vorbit lor. Totuşi, privindu-l pe Moise prea înălţător, poporul Israel a făcut o greşală uriaşă de a nu-L accepta pe Isus Hristos, Mesia, în inimile lor, ca şi Mântuitor al lor. În ultimul rând, israeliţii nu L-au recuoscut pe Mesia în mod potrivit şi astfel au sfârşit în a-I respinge dragostea Sa a mântuirii. Acum ei au o mare lucrare înaintea lor-să-L accepte pe Isus Hristos, care a fost un profet mai mare chiar decât Moise, în inimile lor, ca Mântuitor al lor personal.



Dumnezeu a poruncit poporului lui Israel să facă Cortul Său şi să-I dea jertfele sacrificiului


Prin Moise, Dumnezeu Şi-a dat Legea şi poruncile, poporului lui Israel şi de asemenea le-a spus să construiască Cortul. În Cort, dragostea lui Dumnezeu de milă, care a şters cu adevărat păcatele israeliţilor, a fost revelată prin sistemul Său sacrificial al Cortului, Dumnezeu a dat de asemenea descendenţilor spirituali ai lui Avraam ştergerea de păcat şi le-a spălat toate păcatele, ca să nu le lipsească nimic pentru a deveni poporul lui Dumnezeu.

Dumnezeu a dat poporului lui Israel 2 table de piatră cu cele Zece Porunci, gravate în ele. Cele Zece Porunci ereau compuse din cele patru porunci de sus, care trebuie să fie ţinute între Dumnezeu şi omenire şi cele şase porunci de jos care trebuie să fie ţinute în relaţiile umane. Pe lângă aceste Zece Porunci, Dumnezeu a dat poporului Israel sute de porunci pe care ei trebuie să le ţină în vieţile lor de zi ci zi.

Motivul pentru care Dumnezeu a dat israeliţilor legi şi porunci a fost, pentru a arăta în inimile lor că doar Dumnezeu este Fiinţa divină absolută şi perfectă. Oamenilor spirituali-adică, celor care cred în Isus ca Mântuitor al lor-nu poate fi o altă fiinţă departe de Dumnezeu. Pentru a învăţa clar pe poporul lui Israel, înainte de a intra în ţara Canaan, adevărul că este Iehova, Dumnezeu i-a vorbit lui Moises pe muntele Sinai, să le dea această lege. Şi El a făcut, oridecâte ori au păcătuit, nerespectând poruncile lui Dumnezeu, să fie iertaţi de toate păcatele lor, dându-şi jertfele sacrificiale în Cort, potrivit sistemului sacrificial pe care El l-a stabilit.



Poporul Israel a primit Legea şi poruncile de la Dumnezeu


Să ne uităm la Exod 24:3-8, „Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Tot poporul a răspuns într-un glas: „Vom face tot ce a zis Domnul”. Moise a scris toate cuvintele Domnului.Apoi s-a sculat dis de dimineaţă, a zidit un altr la poalele muntelui, şi a ridicat douăsprezece pietre pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. A trimes pe nişte tineri dintre copiii lui Israel, să aducă Domnului arderi-de-tot, şi să junghie tauri ca jertfe de mulţumire. Moise a luat jumătate din sânge, şi l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar. A luat cartea Legământului, şi a citit-o în faţa poporului. Ei au zis: „vom face şi vom asculta tot ce a zis Domnul”. Moise a luat sângele şi stropit poporul zicând: „Iată sângele legământului, pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte”.

Dumnezeu a făcut legământul cu sânge, când El a dat Legea poorului lui Israel, prin Moise. Aceasta însemna, pe scurt, că Legea lui Dumnezeu era Legea vieţii. Dumnezeu a vorbit Legea Sa de viaţă israeliţilor. Iar poporul lui Israel a trebuit să creadă în Cuvântul Său.

Astfel, Moise a spus israeliţilor să aducă sângele sacrificiului jertfei arse şi jertfa de pace. Dumnezeu a făcut ca Moise să-şi adune oamenii, să le citească Legea şi poruncile, legământul lui Dumnezeu. Atunci, Moise i-a întrebat: „Veţi respecta ceea ce Dumnezeu v-a poruncit?”. Atunci Dumnezeu I-a răspuns lui Dumnezeu într-o voce, că într-adevăr Îl va respecta .

„Te voi proteja şi te voi face o împărăţie de preoţi”. Atunci Dumnezeu a promis israeliţilor prin Moise. Atunci Moise a stropit pe ei sângele jertfei arse şi jertfei de pace. Aceasta a arătat că atunci când o persoană păcătuieşte, el/ea trebuie să fie iertat(ă) prin jerfa sacrificială. Trebuie să acceptăm că Dumnezeu a vorbit ca şi Cuvânt al vieţii. Moise a luat sângele jertfei, l-a stropit pe poporul său, şi le-a spus, „Aceasta este sângele legământului pe care Domnul l-a făcut cu tine, potrivit tuturor acetor cuvinte”. Aceasta ne spune că, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu este Cuvântul Vieţii, dacă nu l-am ţinut, atunci trebuie să ne trecem păcatele asupra jertfei sacrificiale, punându-ne mâinile pe capului său, omorându-l şi oferindu-I lui Dumnezeu sângele sacrificial pentru păcatele noastre.

Ceea ce trebuie să realizăm este în această Lege a lui Dumnezeu, nu este pedeapsă pentru păcatele noastre, dar în acelaşi timp, de asemenea este sistemul sacrificial care ne spală păcatele. De aceea, când intrăm în contact cu Legea şi poruncile lui Dumnezeu, trebuie să le acceptăm în inimile noastre, în timp ce recunoaştem că în aceste Legi şi porunci este găsită jertfa care ne aduce ştergerea păcatelor noastre. Această credinţă este absolut necesară. Deoarece suntem binecuvântaţi când ţinem şi suntem bleestemaţi când nu o ţinem, trebuie să credem că trebuie întotdeauna să ne spălăm păcatele cu jertfa noastră sacrificială. Astfel, cei care au păcătuit, au trebuit să primească ştergerea păcatelor lor, trecându-le păcatele asupra jertfei sacrificiale, cu întinderea mâinilor asupra capului său şi luând sângele sacrificiului şi oferindu-l lui Dumnezeu. Trebuie cu toţii să realizăm că Legea şi sistemul sacrificial sunt Legea vieţii, prin care putem primi noua viaţă de la Dumnezeu.

De aceea, în timp ce Legea lui Dumnezeu ne învaţă de păcatele noastre, evanghelia apei şi a Duhului ne arată în contrast că toate păcatele noastre au fost şterse prin botezul pe care Isus Hristos l-a primit de la Ioan şi sângele Său pe Cruce-este de aceea, adevărul care ne-a mântuit din toate păcatele lumii.

În timpurile vechi, când triburile îşi făceau promisiuni unul altuia, adesea aduceau un fel de jertfe sacrificiale. Ei aduceau miel, capre sau boi şi îşi marcau acordurile cu sângele cules din jertfele lor, tâindu-le gâtlejurile. Aceasta a capturat termenii esenţiali ai acordului, deoarece aceasta însemna, „Dacă nu ţii legământul pe care tocmai l-ai făcut cu mine, atunci cu siguranţă vei muri în acest fel”. Ei îşi stabileau acordurile, pe scurt, cu sânge.

La fel, Dumnezeu a stabilit Legea Sa cu sânge. El ne-a spus, cu alte cuvinte, că, dacă nu ţinem toate cele 613 legi şi porunci, vom fi omorâţi, datorită acestui păcat. Dar în acelaşi timp, de asemenea ne-a spus să primim ştergerea păcatelor noastre, dându-I jertfele de păcat cu credinţa noastră, prin sistemul sacrificial al Cortului.

Dacă vreodată nu am lua Cuvântul lui Dumnezeu al Legii în mod serios, niciodată nu am scăpa din mânia care vine de la Dumnezeu, datorită păcatelor noastre. Dar, dacă Îi dăm jertfele de sacrificiu, pe care El a stabilit-o pentru noi, atunci Dumnezeu va primi aceste jertfe sacrificiale şi ne va ierta de toate păcatele noastre. Trebuie cu toţii să credem în Legea vieţii, această Lege a mântuirii care ne spune că Dumnezeu ne va ierta de toate păcatele întregului popor al lui Israel prin sistemul sacrificial al Cortului, şi astfel să primim în inimile noastre ştergerea păcatelor noastre. Oricine ignoră Legea lui Dumnezeu, este exclus din mila lui Dumnezeu de dragoste şi astfel, trebuie cu toţii să credem în Legea şi sistemul sacrificial, ca adevăr al mântuirii, ca şi propria noastră viaţă.

De aceea Moise a citit legământul făcut cu sânge şi cu acest sânge a stropit pe pooprul lui Israel, ei au făcut promisiunea lui Dumnezeu, cu sânge. De aceea, realizând că noi trebuie cu toţii să murim dacă nu ţinem această Lege, stabilită cu sânge, în Isus Hristos, care este chiar sacrificiul jertfei noastre arse şi jertfa de pace, lui Dumnezeu.

Cu toţii trebuie să realizăm şi să credem în adevărul că nu putem fi iertaţi de toate păcatele noastre, dând lui Dumnezeu jertfa sacrificială, potrivit sistemului sacrificial al Cortului. Prin aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit, Dumnezeu ne-a învăţat clar ştergerea păcatelor întregii omenirii. Pentru a fi iertaţi de păcatele lor, toate păcatele lor au trebuit să fie trecute asupra jertfei sacrificiale, punându-şi mâinile asupra capului său şi atunci această jertfă trebuia să verse sângele său al sacrificiului care trebuia să fie pus pe coarnele altarului jertfei arse şi restul sângelui său trebuia să fie turnat pe pământ.

Aceasta a fost jertfa de sacrificiu, absolut cerut prin legea păcatului şi morţii. De aceea, cu credinţa noastră, trebuie cu toţii să acceptăm ştergerea păcatului, promis de jertfa sacrificială care ne şterge păcatele. Dându-ne sistemul sacrificial al Cortului, Dumnezeu ne-a dat legea mântuirii, ca noi să putem crede în Cuvântul lui Dumnezeu şi să fim iertaţi de toate păcatele noastre. Trebuie cu toţii să primim binecuvântarea ştergerii păcatului, dat de Dumnezeu, acceptând în inimile noastre cele două legi pe care Dumnezeu a dat-o omenirii: Legea însăşi şi sistemul sacrificial al Cortului.



Cum putem fi mântuiţi din toate păcatele noastre?


Prin sistemul sacrificial pe care Dumnezeu l-a dat lui Moise, El a arătat poporului luio Israel că mântuirea lor din toate păcatele lor, este posibilă prin credinţa lor în ştergerea păcatelor lor prin jertfa lor sacrificială.

Când Îi dăm lui Dumnezeu credinţa noastră care crede în jertfa sacrificială stabilită de El, El va primi credinţa noastră şi ne va mântui de păcatele noastre. De ce?. Deoarece Dumnezeu a mântuit deja întreaga omenire din păcatele lor şi cei care cred, El dă binecuvântarea Sa, sfinţindu-i de păcatele lor. Prin sistemul sacrificial, stabilit de Unicul care este Absolut, Dumnezeu ne-a făcut capabili să cunoaştem legea mântuirii. Dacă cineva nici nu cunoaşte, nici nu crede în adevărul că Isus Hristos a spălat păcatele sale, pentru totdeauna prin botezul Său şi sângele Său de pe Cruce, el/ea cu siguranţă va fi condamnat(ă). Trebuie cu toţii să credem în dragostea de milă a lui Dumnezeu.

Dumnezeu ne.a mântuit prin sistemul sacrificial al Cortului, a cărui metodă de mântuire a fost de a trece păcatele noastre asupra sacrificiale prin întinderea mâinilor peste caprul său. Astfel, trebuie cu toţii să credem în evanghelia milei, care ne-a permis tuturor care cred în acest adevăr de a fi spălaţi de păcatele lor. Cei care nu recunosc Legea şi sistemul sacrificial înaintea lui Dumnezeu, nu pot niciodată primi ştergerea de păcat, pentru totdeauna, dar cei care cred în evanghelia milei lui Dumnezeu pot cu toţii să primească ştergerea lor eternă de păcat. 

Dumnezeu nu ne-a spus doar să nu păcătuim, ci El ne-a învăţat că sunt fiinţe păcătoase care nu puteau decât să comită păcate în fiecare zi. Astfel, El ne-a spus să-I dăm jertfa noastră sacrificială, pentru a primi ştergerea acestor păcate. De aceea Dumnezeu a spus, când un păcătos trebuie să dea jertfa sacrificiului, „Să-Mi ridici un altar de pământ, pe care să-ţi aduci arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire, oile şi boii. În orice loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine, şi te voi binecuvânta” (Exod 20:24). 

Jertfa de păcat pe care israeliţii au dat-o lui Dumnezeu au luat forma de punere a mâinilor lor pe capul sacrificiului, prin care păcatele lor erau trecute asupra sa, luându-I sângele şi punându-l pe coarnele Alarului Jertfei Arse, şi punându-I carnea pe Altar şi arzându-l prin foc. A crede cu toată inima, în legea mântuirii dată de Dumnezeu, a fost nevoie în mod esenţial, oridecâte ori ei trebuiau să ofere astfel de jertfe. Jertfa pe care Dumnezeu o dorea, nu era una ritualistă, ci era una sinceră, care trecea păcatele asupra jertfei de sacrificiu în credinţă, crezând că ele sunt într-adevăr legate de iad, nu era pentru haul lui Dumnezeu.

Domnul nostrua fost botezat de Ioan şi Şi-a vărsat sângele pe Cruce, pentru a ne face păcatele să dispară. El a decis să ne şteargă păcatele cu aceeaşi metodă a jertfei de păcat. Această jertfă a credinţei, prefigurată de jertfa din Noul Testament a mântuirii, împlinită de Isus Hristos-adică, Hristos a venit pe acest pământ, a luat păcatele lumii cu botezul Său primit de Ioan, a murit la Cruce şi astfel a mântuit întreaga omenire din păcatele lor. Crezând în acest adevăr cu toată inima noastră, am devenit copiii lui Dumnezeu 



Trebuie să ne aruncăm credinţa doctrinală


Exod 20:25-26 spune, „Dacă-Mi vei ridica un altar de piatră, să nu-l zideşti din pietre cioplite; căci cum îţi vei pune dalta în piatră, o vei pângări. Să nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.”

Noi trebuie să fim în mod particular atenţi la ceea ce Dumnezeu a spus în acest verset. Dumnezeu a spus israeliţilor că în alcătuirea unui altar, dacă ei ar construi un altar din piatră, nu ar trebui să-l construiască din pietre cioplite, ci din pietre care sunt în intacte, în forma lor originală sau alterate de gândurile umane.

Şi Dumnezeu ne avertizează cu fraza, „Să nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.”, să nu-I slujim cu lucruri făcute din mâini omeneşti, credinţă religioasă. Fiecare religie a lumii nu este nimic decât un sistem de credinţă, făcut de fiinţele umane. Ei au stabilit un principiu de bază şi obişnuit, în religiile lor care spune oamenilor în încercarea de a deveni pas cu pas sfinţi, în timp ce-şi trăiesc vieţile credincioase, religioase. Chiar religioşii creştini pretind că pot fi sfinţiţi foarte mult, în timp ce-şi trăiesc vieţile virtuoase potrivit Legii lui Dumnezeu.

Dar, este chiar adevărat? Absolut, nu!. Oamenii, fiind născuţi ca descendenţi ai lui Adam, nu pot urma Legea lui Dumnezeu, datorită păcatelor lor şi nu pot evita decât să intră în contact cu moartea lor sigură, datorită acestor păcate. De aceea, pentru a-i mântui pe toţi astfel de oameni din păcatele lumii, Dumnezeu a stabilit sistemul sacrificial al Cortului şi într-adevăr i-a mântuit pe toţi.

De aceea, trebuie să acceptăm cu toţii evanghelia milei, a ştergerii păcatelor noastre, a mântuirii pe care Dumnezeu a stabilit-o pentru noi cu aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit, manifestat în poarta curţii Cortului. Trebuie să credem aşa cum este de fapt acris în Cuvântul Bibliei, că Isus Hristos a venit pe acest pământ, ca Dumnezeul Cuvântului, că El a făcut lucrările Sale, aşa cum a fost prevestit de aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit, manifestat în Cort şi într-adevăr ne-a eliberat din toate păcatele noastre, după cum era potrivit..

Dar, cum rămâne cu oamenii care au doar credinţă religioasă şi doctrinală?. Ce fac ei pentru a fi iertaţi de păcatele lor zilnice?. Astfel de oameni încearcă să primească ştergerea lor de păcat, oferindu-şi rugăciunile de pocăinţă, încercând, în sfârşit, să devină neprihăniţi prin doctrina sfinţirii incredibile. Aceasta este credinţa deluzorie, doctrinală a propriei lucrări a omului.

Oamenii mai întâi admit că nu este nimic ceea ce ei înşişi pot face pentru a le face păcatele să dispară înaintea lui Dumnezeu. Când ne-am născut în această lume, ne-am născut cu toţii ca acel fel de fiinţe care nu am putut decât să comite greşeli şi de aceea comitem întotdeauna atâtea păcate. Indiferent cât de mult ne spune Dumnezeu să nu păcătuim prin Legea Sa, sunt de aşa fel că nu putem decât să rupem gama întreagă a Legii Sale şi să comitem păcate din belşug înaintea lui Dumnezeu. Astfel, trebuie să mărturisim înaintea Legii lui Dumnezeu că suntem păcătoşi. Şi trebuie să credem cu inimile noastre în adevărul mântuirii, că Dumnezeu ne-a mântuit de toate păcatele noastre, prin lucrările Domnului nostru Isus, aşa cum e manifestat în aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit.

Nu este altă cale decât să credem în Cuvântul lui Dumnezeu, că, pentru a ne elibera din toate păcatele lumii, Domnul Însuşi a devenit jertfa noastră sacrificială, prin botez, şi că astfel într-adevăr ne-a mântuit de păcatele lumii. Biblia ne spune că nu este alt dumnezeu în afră de Iehova şi că nimeni nu vine la Tatăl decât prin Hristos (Ioan 14:6). Recunoscând şi crezând în Cuvântul lui Dumnezeu al Legii, devenim păcătoşi şi crezând în evanghelia apei şi a Duhului, suntem mântuiţi de păcatele noastre. Acesta este adevărul şi credinţa noastră reală în Dumnezeu.

Astfel, noi trebuie cu toţii să credem în mântuirea Sa, aşa cum este, potrivit legii de ştergere a păcatului, pe care Domnul nostru a stabilit-o pentru noi, pentru a ne mântui de toate păcatele noastre. Creştinismul nu este doar una dintre multele religii ale lumii, ci este adevărul mântuirii, construite pe baza credinţei noastre care crede în Isus Hristos, care a apărut în aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit.



Prin pasajul principal de mai sus, noi trebuie cu toţii să realizăm de ce Dumnezeu ne-a chemat


Noi trebuie cu toţii să realizăm faptul că Dumnezeu te-a chemat pe tine şi pe mine, pentru a ne face comoara Sa specială. Tu şi eu nu putem deveni niciodată pooprul lui Dumnezeu cu faptele şi eforturile noastre proprii. Mai degrabă, tu şi eu am devenit copiii lui Dumnezeu, deoarece am crezut în adevărul că Isus Hristos a venit pe acest pământ pentru a ne elibera de blestemul Legii şi pedeapsa şi distrugerea iadului. Fiind botezat de Ioan şi vărs

Ndu-Şi sângele pe Cruce, El într-adevăr i-a mântuit în întregime pe acei dintre noi care cred. Mesia, Fiul lui Dumnezeu, a venit pe acest pământ în carnea de om, a luat asupra Sa toate păcatele lumii la Cruce, S-a sacrificat de dragul nostru, pentru a plăti plata păcatelor noastre, fiind crucificat, a înviat din morţi şi astfel a devenit Mântuitorul celor care cred cu adevărat în El, cu inimile lor.

Dumnezeu ne spune că El a dat omenirii ştergerea perfectă de păcat prin aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit. Domnul nostru ne întreabă: „Crezi în lucrările mele, în ceea ce am făcut pentru ştergerea păcatelor tale, că am venit pe acest pământ şi am fost botezat de Ioan şi Mi-am vărsat sângele pe Cruce?” Înaintea lui Dumnezeu, tot ce putem spune este „da”. Ca noi să fim mântuiţi, nu este altă cale decât să credem în ştergerea păcatului pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Nu doar israeliţii zilelor din Vechiul Testament, ci tu şi eu ai zilelor de azi-într-adevăr, toţi oamenii întregii lumi-trebuie să cunoască de ce Dumnezeu a trebuit să-l cheme pe Moise la Muntele Sinai şi să-I vorbească acest Cuvânt al pasajului principal.

Dumnezeu a dat israeliţilor cele Zece Porunci, apoi le-a spus să construiască un altar al pământului, prin credinţă, pentru a primi ştergerea păcatelor lor (Exod 20:24). La fel, prin credinţa noastră în evanghelia apei şi a Duhului, manifestată în aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit, pe care Dumnezeu ne-a dat-o, trebuie de asemenea să fim răscumpăraţi din păcatele noastre.

Care este Numele lui Dumnezeu?. Numele Său este „Yahweh”. Înseamnă, „SUNT CINE SUNT”, adică, Dumnezeu este Dumnezeu este Cel care există prin Sine. Atunci, cum a venit la noi?. El a venit la noi prin apă şi Duh (Ioan 3:5). Domnul nostru a venit pe acest pământ în carnea unui om, a luat toate păcatele omenirii, fiind botezat de Ioan şi a fost crucificat în numele nostru, fiind crucificat la moarte. Este deoarece aceasta este adevărat şi deoarece de asemenea trebuie să credem astfel, că Dumnezeu ne-a spus să avem credinţa care a fost manifestată în aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit, folosită pentru poarta curţii Cortului. Credinţa adevărată vine doar când noi ne negăm gândurile noastre proprii şi recunoaştem ştergerea păcatului, dată de Dumnezeu. Nu putem să-I mulţumim îndeajuns pentru că ne-a dat aşa o dragoste necondiţionată, deoarece nu avem nimic de care să fim mândri înaintea lui Dumnezeu.

Trebuie să întindem baza credinţei chiar pe cunoaşterea lui Dumnezeu. Dumnezeu a vorbit despre această bază a credinţei, poporului lui Israel, şi ne-a vorbit şi nouă. Chiar acum, trebuie cu toţii să realizaţi şi să credeţi în adevărul manifestat în culorile poarţii curţii Cortului, culorile care constituie această bază credinţei. Trebuie să credem în adevăratul Dumnezeu. Pentru a te mântui pe tine şi pe mine din păcatele noastre, Dumnezeu Însuşi a luat păcatele noastre asupra Sa cu botezul Său şi Şi-a vărsat sângele pe Cruce.

Tu, care de asemenea doreşte să devină poporul spiritual al lui Israel, trebuie să crezi în evanghelia apei şi a Duhului, pentru a fi mântuit din toate păcatele tale, restabilind sistemul sacrificial distrus de creştinismul religios. Tu şi eu trebuie să cunoasştem această evanghelie a apei şi a Duhului, manifestat în aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi să întidem din nou fundamentul credinţei noastre al ştergerii păcatului, ca el să stea ferm şi adânc.

Trebuie să-I mulţumim lui Isus cu credinţa noastră. Acelor dintre noi care nu pot decât să fie destinaţi iadului, Dumnezeu Tatăl ni L-a trimis pe Isus Hristos, care a venit ca aţa albastră, purpurie şi cărămizie prin Cuvântul Său al adevărului. Crezând cu toată inima în acest adevăr că Domnul nostru ne-a mântuit din toate păcatele cu cele patru misiuni ale Sale, manifestate în aţa albastră, purpurie şi cărămizie şi inul subţire răsucit şi crezând în dragostea Sa a milei, ne dăm toate mulţumirile lui Dumnezeu. Doar când cunoaştem în mod potrivit şi credem în motivul pentru care Dumnezeu L-a chemat pe Moise la Muntele Sinai, putem fi chemaţi ca cei care şi-au întins în mod potrivit baza credinţei, pe adevărata ştergere a păcatului. Tu şi eu trebuie să realizăm motivul pentru care Dumnezeu ne-a chemat din Muntele Sinai şi să credem în el. Pentru ca să ne ierte de toate păcatele noastre prin jertfa sacrificială şi ca să ne facă copiii Săi.

Din adevărul mnifestat în poarta curţii Cortului, vei putea întâmpina chiar mai multă dragoste a milei lui Dumnezeu. Este speranţa şi rugăciunea mea sinceră că veţi crede cu toţii în dragostea milei lui Dumnezeu şi să-l acceptaţi în inimile voastre.