(Romani 2:1-16)
“Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, eşti fără cuvânt de răspuns, căci, în ceea ce judeci pe altul, pe tine însuti te osândeşti, căci acelaşi lucruri faci şi tu care judeci. Şi noi ştim că judecata lui Dumnezeu este după adevăr, faţă de cei ce fac unele ca acestea. Şi socoteşti tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci şi tu, că tu vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii Lui şi a îngaduintei şi a îndelungii Lui răbdări, neştiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamna la pocăinţă? Dar după învârtosarea ta şi după inima ta nepocăită, îti aduni mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, Care va răsplăti fiecăruia după faptele lui: Viaţă veşnică celor ce, prin stăruinţă în faptă bună, caută mărire, cinste şi nestricăciune, Iar iubitorilor de ceartă, care nu se supun adevărului, ci se supun nedreptăţii: mânie şi furie. Necaz şi strâmtorare peste sufletul oricărui om care săvârşeşte răul, al iudeului mai întâi, şi al elinului; Dar mărire, cinste şi pace oricui face binele: iudeului mai întâi, şi elinului. Căci nu este părtinire la Dumnezeu! Câţi, deci, fără lege, au păcătuit, fără lege vor şi pieri; iar câţi au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecaţi. Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepţi la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea vor fi îndreptati. Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îsi sunt loruşi lege, Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovatesc sau îi şi apără, În ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, după Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.”
Legaliştii îi judecă întotdeauna pe alţi oameni, în timp ce ei nu pot ţine legea
Să vorbim despre lege. Apostolul Pavel le-a spus evreilor care se odihneau în lege “Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, eşti fără cuvânt de răspuns, căci, în ceea ce judeci pe altul, pe tine însuti te osândeşti, căci acelaşi lucruri faci şi tu care judeci. Şi noi ştim că judecata lui Dumnezeu este după adevăr, faţă de cei ce fac unele ca acestea. Şi socoteşti tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci şi tu, că tu vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?” (Romani 2:1-3). Legaliştii cred că-L onorează bine pe Dumnezeu. Aceste tipuri de oameni nu cred în Dumnezeu cu inimile lor, ci cu mândria lor falsă, care este bazată pe propriile lor fapte. Acestor oameni le plac să-I judece pe alţii şi sunt buni la aceasta. Totuşi, în timp ei îi judecă pe alţii cu cuvintele lui Dumnezeu, nu realizează că ei sunt la fel ca cei ce sunt criticaţi şi care fac aceleaşi greşeli.
De exemplu, ei nu ţin sfântă ziua a şaptea, deşi le spun altora să o ţină, potrivit Poruncilor lui Dumnezeu. Le spun altora să respecte şi să ţină legea, dar ei însisi nu o ţin. Apostolul Pavel le-a spus acestor feluri de oameni; “Şi socoteşti tu, oare, omule, care judeci pe cei ce fac unele ca acestea, dar le faci şi tu, că tu vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?” (Romani 2:3)
Legaliştii nu pot fi mântuiţi înaintea lui Dumnezeu. Legea nu ne poate elibera, astfel că Dumnezeu ne va judeca, dacă vieţile noastre religioase sunt bazate pe lege. Vieţile legaliste cauzează mânia lui Dumnezeu. Cei care nu au fost mântuiţi, au credinţe legaliste. Ei le spun altora să trăiasă într-un anume fel, potrivit legii, dar nu ar trebui să spună astfel de lucruri în ziua de azi.
Cu mult timp în urmă, cei mai mulţi creştini din ţara noastră erau în felul acesta. Pastorii legalişti le mustru pe femei care îsi făceau părul permanent, spunând că vor fi trimise în iad. Dacă am fi sub instrucţia pastorilor care-i învatau în felul acesta pe membrii bisericii cu faptele legii, cu siguranţă am crede că cei cu părul permanent ar merge în mod automat în iad. Aceasta a fost ceva ce s-a întâmplat doar acum 15-20 de ani. dacă o femeie folosea rujul, însemna că trebuia să fie trimisă în purgatoriu, sub instrucţia unor astfel de pastori.
Aceşti oameni erau legalişti. Fizic, ei păreau să fie sfinţi înaintea lui Dumnezeu; învatându-i pe oameni să nu folosească rujul sau să aibă părul permanent, să umble smerit întotdeauna şi nici să nu cumpere sau să vândă ale bunuri. Aceşti legalişti le spuneau credincioşilor care lucruri erau bune sau greşite, în vederea cuvintelor lui Dumnezeu, în timp ce ei însisi erau ipocriţi.
Evreii erau exact la fel
Evreii erau exact la fel. Ei le judecau pe Neamuri cu legea, spunând lucruri cum ar fi: “Ei nu-L cunosc pe Dumnezeu şi slujesc idolilor. Sunt condamnaţi la iad şi sunt oameni brutali.” Totuşi, ei însisi iubeau lucrurile materiale din această lume, împreuna cu alţi dumnezei, mai mult decât pe Dumnezeu.
“Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule, care judeci, eşti fără cuvânt de răspuns, căci, în ceea ce judeci pe altul, pe tine însuti te osândeşti, căci acelaşi lucruri faci şi tu care judeci.” Evreii îi judecau pe alţii potrivit legii, dar niciodată nu-şi urmau învataturile. Mai mult, cei care nu cred în neprihănirea lui Dumnezeu sau care au mântuirea lui Dumnezeu în inimile lor, cred că trăiesc exact potrivit cuvântului lui Dumnezeu, dar ei sunt exact ca şi evreii.
Legaliştii vor fi judecaţi
Aici oamenii din generaţiile mai tinere probabil nu au dus niciodată vieţi religioase în această manieră. Totuşi, cei din generaţiile mai în vârstă au auzit probabil predicile bazate pe lege. Pastorii obişnuiau să-i mustre pe cei care aveau părul permanent, doar pentru că arăta obscen. Pastorii nu pot face în ziua de azi astfel de lucruri. Cu mult timp în urmă a devenit o ţintă a criticii să spui astfel de lucruri, cum ar fi “neprihănit” sau “a fi complet sfinţit”. Totuşi, în ziua de azi mulţi oameni folosesc în general expresia “neprihănit”. Aceasta înseamna că creştinismul s-a schimbat. Învatatorii falşi nu pot spune minciuni la întâmplare, deoarece chiar şi congregaţiile lor au transmis evanghelia adevărată, prin cărţi şi casete. De aceea, ei nu pot vorbi ascultătorilor lor fără motiv.
Lucrul cel mai important de ştiut este că legaliştii care ignoră mântuirea perfectă a lui Isus Hristos şi care duc vieţi religioase, potrivit legii, vor fi judecaţi înaintea lui Dumnezeu.
Versetul 4 vorbeşte despre judecata lui Dumnezeu. Să-l citim: “Sau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii Lui şi a îngaduintei şi a îndelungii Lui răbdări, neştiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamna la pocăinţă?”. Dumnezeu îi va judeca pe legalişti. Fraţilor, credinţa legalistică se opune lui Dumnezeu. Legaliştii se opun dragostei lui Dumnezeu cu criterii ce sunt bazate pe propriile lor fapte. Legaliştii ignoră evanghelia mântuirii ce afirmă că Dumnezeu le-a iertat toate păcatele şi nelegiuirile prin bogăţiile bunătăţii, a îndelungii Sale răbdări şi a lungii Sale suferinţi.
Cei care duc vieţi religioase, potrivit legii, vor fi judecaţi înaintea lui Dumnezeu. Totuşi, mulţi oameni îsi dic vieţile religioase, potrivit legii înaintea prezenţei lui Dumnezeu. Să nu ne gândim: “Suntem scutiţi de judecata Sa deoarece am fost mântuiţi.” Apostolul Pavel a spus că legaliştii n pot fi mântuiţi, ci în schimb vor pieri şi vor fi judecaţi. Trebuie să ştim ce fel de oameni duc vieţi religioase potrivit legii, pentru ca noi să venim cu un plan de a le transmite evanghelia.
Sunt mulţi legalişti în lume, inclusiv israeliţii
Apostolul Pavel nu a vorbit doar despre faptul că Isus a spălat toate păcatele lumii. De asemenea El a vorbit despre cum oamenii care duc vieţi religioase în lege, cum ar fi evreii, se opun lui Dumnezeu şi vor fi judecaţi. Ei ignoră dragostea lui Dumnezeu, prin care El a arătat simpatie pentru noi. Ei ignoră evanghelia ştergerii păcatelor, ce afirmă că Dumnezeu a şters toate păcatele lumii, deoarece eram demn de milă în ochii Săi.
Nu sunt mulţi legalişti în jurul tău care duc vieţi religioase, cum ar fi aceasta?. Sunt mulţi legalişti ce cred că Dumnezeu nu simte nici o milă pentru lume şi că nu ne-a spălat toate păcatele. Totuşi, sunt unii care acceptă dragostea lui Dumnezeu şi sunt chemaţi a fi “neprihăniţi”, înaintea Lui. De asemenea, sunt acei legalişti care ignoră neprihănirea Sa şi dispreţuiesc mântuirea lui Dumnezeu, cu propriile lor gânduri, chiar în acest moment. Ultimii sunt o majoritate absolută şi-i privesc cu răceală pe primii.
Doresc să ştii că sunt mulţi oameni în jurul tău care ignoră bogăţiile, îndelunga milă şi suferinţa Sa îndelunga, aşa cum au făcut evreii. Este aceasta adevărat sau fals? -Da, sunt mulţi oameni de acest fel.- Un legalist îi dispreţuieşte pe alţii în faţa lui Dumnezeu. Ce dispreţuiesc legaliştii?. Mântuirea perfectă a lui Dumnezeu.
Atât de mulţi oameni care locuiesc în această lume dispreţuiesc faptul că Isus este Fiul lui Dunezeu, inclusiv evreii. Evreii sunt poporul lui Dumnezeu. Ei spun: “Cum este El Fiul lui Dumnezeu?” El este doar unul din profeţi Ei Îl recunosc pe Isus doar până la acest punct. Israeliţii Îl dispreţuiesc pe Fiul lui Dumnezeu şi I-au plesnit obrazul cu mâinile, spunând: “A hulit” (Matei 26:65). Îl dispreţuiesc şi acum. Evreii Îl dispreţuiesc pe Dumnezeu, deoarece nu cred în Fiul Său. Este de înteles că israeliţii L-au dispreţuit pe Isus deoarece nu au crezut în El. Totuşi, ce dispreţuiec legaliştii printre Neamuri?. Ei dispreţuiesc bogăţiile dragostei şi neprihănirii lui Dumnezeu.
Viaţa legalistică bazată pe propriile lor fapte
Într-o denominaţiune legalistică, legaliştii îi învata pe urmaşii săi să întoarca obrazul stâng, după ce au fost plesniţi pe obrazul drept. Nu au voie să se mânie niciodată. De asemenea, sunt instrucţionaţi cum să predice doctrina, cum să umble smeriţi, cum să zâmbească, şi aşa mai departe. Ei cred că ştiu totul despre Scripturi şi insistă că păcatul lor original a fost iertat, dar primesc iertare de păcatele zilnice, rugându-se rugăciuni de pocăinţă în fiecare zi.
Ceva de genul acesta este şi aceasta o credinţă bazată pe lege. De asemenea, aceste legi îi fac pe oameni să dispreţuiască bogăţiile dragostei şi mântuirii lui Dumnezeu. Ei spun: “Eşti atât de mândru să spui că nu ai nici un păcat, că eşti neprihănit, şi că ai primit iertare tuturor păcatelor, crezând că Isus le-a spălat!”. Ei cred că Dumnezeu îi cheamă să fie neprihăniţi, chiar dacă de fapt nu sunt neprihăniţi. Toţi legaliştii cred aceste doctrine creştine false. De aceea, trebuie să să ne ţinem la distanţă de astfel de legalişti.
După ce ai crezut în Isus, este legalistic să primeşti iertarea păcatelor zilnice, prin rugăciuni de pocăinţă?. Oare?. -Da, este.- Derivă din legea faptelor sau nu?. -Da.- Nu este a credinţei. Oamenii ce declară că trăiesc după faptele cuvântului, sunt legalişti. Sunt nenumăraţi oameni de felul acesta în jurul nostru.
Apostolul Pavel a primit ştergerea păcatelor, doar crezând în Isus Hristos. Totuşi, israeliţii care au crezut în Vechiul Testament potrivit Legii, au crezut în Iudaism. Au fost sau nu legalişti toţi cei care au devenit unii din aceşti oameni. Ei au fost acei ce au urmat legea; învatând pe alţii faptele din exterior, cum ar fi cum să umbli, ce să faci, sau ce să nu faci.
De aceea, Apostolul Pavel i-a învinovâtit pe aceşti oameni pe tonuri acre. A făcut aceasta într-un mod bine manierat. Şi creştinii de azi duc vieţi legalistice, potrivit legii. Ei cred că, deşi sunt sfinţiţi prin credinţă, ăîcatele lor sunt iertate zilnic când se roagă rugăciuni de pocăinţă pentru păcatele lor. Ei sunt legalişti, iar credinţele lor sunt cele ale legii.
Mulţi pastori sunt buni de predicat, spunând: “Suntem mântuiţi prin credinţă.” Totuşi, ei spun la final: “Dar trebui să mărturisim că am păcătuit şi să ne pocăim.” Aceşti pastori sunt legalişti. Ei depind de propriile lor fapte, pentru mântuirea lor, în timp ce nu cred sau se bazează pe Isus Hristos.
Am fost noi legalistici înainte să fim mântuiţi?. -Da, am fost.- Înainte să ne naştem din nou, am crezut că, făcând lucruri bune, ar putea să ne mântuiască. Sunt mulţi oameni în această lume care gândesc în felul acesta. Dumnezeu le spune să se pocăiască. “Deci pocăiţi-vă şi vă întoarceti, ca să se şteargă păcatele voastre” (Faptele Apostolilor 3:19). Totuşi, aceşti oameni nu se pocăiesc. Cât de încapatânati sunt!. Astfel, Apostolul Pavel vorbeşte din nou încapatânatilor.
Legaliştii declară că sunt păcătoşi până mor
Să ne uităm la Romani 2:5, “Dar după învârtosarea ta şi după inima ta nepocăită, îti aduni mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu”. Mânia lui Dumnezeu va fi adunată până în ziua când judecata neprihănită a lui Dumnezeu va fi în final revelată asupra legaliştilor.
Totuşi, legaliştii sunt atât de încapatânati încât ar mărturisi că sunt păcătoşi înaintea lui Dumnezeu, chiar dacă ar avea cuţite îndreptate spre gâturile lor. Când dau faţa în faţă cu pericolul, tot ar mărturisi că sunt păcătoşi înaintea lui Dumnezeu. Unii oameni declară că sunt păcătoşi permanenţi înaintea lui Dumnezeu, până în ziua când mor. Cât de încapatânati sunt!. Ei spun că sunt păcătoşi deoarece nu pot trăi potrivit cuvântului lui Dumnezeu, chiar dacă cred în Isus Hristos.
Ce spune Dumnezeu?. Spune: “Te-am mântuit, deoarece nu poţi trăi potrivit cuvintelor. Ţi-am şters toate păcatele şi te-am mântuit în mod absolut.” Ei nici nu au credinţă în Isus Hristos, nici nu acceptă neprihănirea lui Dumnezeu de a fi eliberaţi de păcatele lor. În schimb, insistă că sunt păcătoşi, până în ziua când mor, deoarece încearca să fie mântuiţi, atât prin faptele legii, cât şi prin credinţa în Isus Hristos. Ei trebuie să ştie că timpul va veni când vor fi judecaţi pentru propriile lor credinţe şi faptele lor.
“Dar după învârtosarea ta şi după inima ta nepocăită, îti aduni mânie în ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu.” (Romani 2:5). Apostolul Pavel a vrut să spună prin aceasta: “Cât de încapatânati sunteţi. Veţi fi judecaţi pentru inimile voastre tari şi nepocăite. Adunaţi mânia Sa.” Isus Hristos ne-a şters toate păcatele, indiferent dacă cineva crede aceasta sau nu. Astfel, fiecare poate fi mântuit prin Isus Hristos, de toate păcatele sale. Noi am fost mântuiţi prin credinţa noastră adevărată în faptul că Isus Hristos ne-a spălat toate păcatele. Noi n-am putut trăi potrivit legii, pocăindu-ne de păcatele zilnice, pentru a primi iertarea Sa, astfel că ne-am întors la Isus Hristos, din religiile Neamurilor. Noi suntem destinaţi să păcătuim până în ziua în care murim, astfel că nu putem deveni neprihăniţi prin faptele legii, ci prin credinţa în Domnul.
Declari în faţa lui Dumnezeu până mori că eşti neprihănit?. Sau declari că nu poţi decât să rămâi un păcătos până mori? -Noi declarăm că suntem neprihăniţi.- Este aceasta simplu posibil prin spălarea creierului?. Unii oameni pot spune că aceasta e ca spălarea de creier. Cine ar putea înclina spre acest fel de îndoctrinare?. Nimeni.
Să presupunem că cineva zilnic te îndoctrineaza. Ai rezista puternic, spunând: “De ce?. Şi? Şi ce dacă?.” N-ar reacţiona în felul acesta cei mai mulţi oameni?. Ajungem să credem în ceva doar când confirmăm puternic că este adevărat. N-ar merge niciodată dacă o persoană încearca să ne amăgească cu cuvinte frumoase, de a crede în orice nu este biblic. Nici măcar un pic. Cunoaştem că fiinţele umane sunt foarte încapatânate, dar devenim răbdători şi credem în adevăr dacă este cuvântul lui Dumnezeu.
Cât de încapatânati sunt legaliştii
Cât de încapatânati sunt. Ei declară că sunt păcătoşi până în ultimele momente din vieţile lor. Sunt mulţi oameni care cred în iudaism. Sunt mulţi oameni printre creştinii de azi de fapt, care cred în iudaism?. Sau nu sunt?. -Sunt mulţi.- “Doamne, un păcătos a venit aici. Te rog să-mi ierţi păcatele.” Sunt mulţi care declară cu sunt păcătoşi înaintea lui Dumnezeu, deoarece se uită la slăbiciunile lor şi la păcatele lor zilnice, cu propriile lor gânduri, chiar dacă există peste un bilion de creştini în lume şi zece milioane de creştini aici în Corea. Aceşti oameni sunt locuitori ai legii.
Legaliştii sunt ca fariseii
Şi eu am fost un legalist înainte să cred în evanghelia apei şi a Duhului. Obişnuiam să gândesc: “Cum pot deveni neprihănit, în timp ce păcătuiesc zilnic?”. Astăzi nu mai e aşa. Mulţi oameni pe care-i cunoşti se comportă încapatânat. Unde merg aceşti oameni, potrivit Bibliei?. Ei vor sfârşi în iad, deoarece au adunat mânia lui Dumnezeu, datorită inimilor lor tari şi nepocăite. Şi legaliştii trebuie să se pocăiască, pentru a se întoarce în timp ce trăiesc în această lume, dând mulţumiri şi crezând cu adevărat că Isus Hristos le-a şters toate păcatele.
Totuşi, ei sunt prea încapatânati să se pocăiască. Aceşti oameni merită milă. Nu se pocăiesc deşi ar trebui. Sunt atât de mulţi oameni care se comportă ca fariseii. Ei îi salută frumos pe oameni în faţa bisericii, spunând: “Ce faci?. Cum o duci?”, în timp ce ţin Biblia sub braţ. Au ochii pe jumătate închisi într-o manieră arogantă când îi întâlnesc pe oameni duminica. Ei încearca să pară mai divini decât Isus. Cât de bine ar fi de fapt zilnic ar fi divini în felul acesta.
Ştii ce spun soţiile pastorilor legalistici?. Ele spun că sunt fericite când soţii lor predică la amvon, deoarece soţii lor vorbesc cu cuvinte blânde, spunând lucruri într-o maniere atât de sfinte şi pline de milă. Totuşi, se schimbă imediat ce ajung acasă. Odată, o soţie a unui pastor legalistic şi-a făcut o casă în spatele amvonului, luând cu ea cuptorul, pături şi orez, deoarece soţul ei era ca un gangster acasă, dar blând în spatele amvonului. Pastorul a întrebat-o ce face acolo. Soţia sa i-a spus că îi place acolo deoarece era bând, iar vocea sa suna fină în spatele amvonului, dat că acasă el se va schimba şi o va hărţui.
Trebuie să predicăm evanghelia
Sincer vorbind, am pierdut multe note de la soţia mea. Aceasta este deoarece soţia mea spune: “Singurul lucru de care îti pasă este evanghelia.” Nu pot face totul deoarece nu sunt un om perfect. Primul lucru pe care trebuie să-l fac este lucrare lui Dumnezeu. În al doilea rând trebuie să am grijă de casa mea. În al treilea rând, trebuie să mă îngrijesc de alte însarcinari. Acestea este ordinea mea preferată. Nu este doar pentru că sunt un pastor. Fac aceasta deoarece am în grijă slujirea evangheliei. Nu pot sluji evanghelia după ce am grijă de toate lucrurile mele. Astfel că, dau mare importanţă predicării evangheliei şi am grijă de toate celelalte lucruri ale mele, după predicarea evangheliei. Oricum, nu cred că aş putea predica evanghelia după ce am terminat toate lucrurile mele.
Legaliştii se comoprtă ca îngerii când stau la amvon. Ei îi învata pe credincioşi să-şi plângă păcatele. Fiecare legalist ar trebui să primească iertarea păcatelor, după ce a crezut în Isus, deoarece doar atunci poate fi fericit că a devenit fără păcat. Aceasta e singura cale prin care un suflet poate fi fericit. Oamenii păcătuiesc şi fac lucruri imorale îsi timp ce-şi duc vieţile, şi astfel, dacă cineva are păcat în inima sa, ar fi chiar şi mai rău decât iadul pentru el/ea. Dumnezeu îi judecă pe astfel de oameni.
Nu pot decât să spun că mulţi oameni adună mânia înaintea lui Dumnezeu. Cei care nici nu se pocăiesc, nici nu cred în Isus Hristos, în timp ce pretind să creadă cu adevărat, vor fi judecaţi de mânia lui Dumnezeu. Ei nu-L pot amăgi pe Dumnezeu. Nu-L putem amăgi, indiferent că avem înaintea Sa credinţă adevărată sau nu. Vom fi judecaţi dacă nu credem. Mânia lui Dumnezeu este revelată celor care nu au credinţă. Ei vor arde în focurile fierbinţi ale iadului. Sunt mulţi oameni care vor fi arşi în iad, datorită necredinţei lor.
De aceea, trebuie să predicăm evanghelia. De asemenea, ar trebui să răspândim cuvântul lui Dumnezeu în mod continuu. De fiecare dată când ne adunăm, ar trebui să ne gândim la evanghelie şi nu doar la noi însine, dar de asemenea să ne facem timp şi pentru alţii. Motivul pentru care trebuie să predicăm evanghelia este pentru a-i ajuta pe oameni să eliberaţi de mânia lui Dumnezeu, chiar dacă ne persecută şi dispreţuiesc dragostea lui Dumnezeu.
Trebuie să cunoaştem următoarea. Sunt mulţi în jurul nostru care vor primi această mânie. Trebuie să ne gândim cu grijă dacă trebuie cu adevărat să o mărturisim sau nu, de ce trebuie să facem tot posibilul de a predica evanghelia şi să reluăm oferte pentr alţi oameni. Va fi mulţumit Dumnezeu dacă îi lăsăm să fie judecaţi de mânia Sa?. Nu putem să-i lăsăm pur şi simplu aşa cum sunt. Cunoscând aceasta foarte bine, trebuie să predicăm evanghelia în întreaga lume.
Dacă este un legalist în familia ta, întreaga familie va fi judecată de mânia Sa. Ce este mânia?. Noi spunem: “Dacă nu te supui, te lovesc”, când copiii nu-şi ascultă părinţii. Atunci părinţii îi vor bate pe copii dacă nu-şi mai suportă copiii. Copiii îsi recunosc greşelile şi-şi iertare. Părinţii îsi iartă copiii deoarece sunt urmaşii lor. În versetul 4 este scris “Sau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii Lui şi a îngaduintei şi a îndelungii Lui răbdări, neştiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamna la pocăinţă?” Totuşi, până când iartă Dumnezeu?. Dumnezeu iartă 70-80 de ani oe acest pământ, dar oamenii îsi lovesc copiii cu băţul după ce se abţin de două sau de trei ori. Dumnezeu iartă până când ni se sfârşesc vieţile.
Dumnezeu a pregătit focul iadului pentru legalişti
Va fi sfârşitul când Dumnezeu Îsi ia băţul în mâinile Sale. Dumnezeu a pregătit un iaz topitor pentru legalişti, ce conţine pucioasă şi sulfur. Dumnezeu îi învie pe cei morţi în corpuri nemuritoare cu mânia Sa. Dumnezeu le face corpuri nemuritoare pentru ca ei să simtă durere veşnică şi îi pune în cuptorul topitor care nu se stinge niciodată. Mânia lui Dumnezeu îi învie în corpuri veşnice şi-i face să sufere veşnic. Ei nu mor niciodată arşi, chiar dacă sunt prea fierbinţi şi spun: “trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie” (Luca 16:24).
Trebuie să le predicăm evanghelia, deoarece se pare că vor fi judecaţi. Motivul pentru care trebuie să predicăm evanghelia legaliştilor din jurul nostru, deşi putem fi dispreţuiţi şi persecutaţi, este pentru a-I mântui de mânie şi distrugere. Întelegi de ce noi facem tot posibilul, de ce ne interesează a-i mântui pe alţii şi de ce cheltuim cele mai multe din finanţele bisericii în misiuni de literatură?. Noi am putea fi bogaţi dacă am cheltui banii doar pentru biserica noastră. Am putea mânca şi trăi bine.
Totuşi, e nevoie de multe din lucrurile materiale pentru a răspândi evanghelia în întreaga lume. Ştii de ce?. Deoarece în felul acesta alţi oameni pot fi mântuiţi. De aceea, ne devotăm predicării evangheliei în întreaga lume. Dacă nu am face astfel, ar putea alţii să primească iertarea păcatelor?.
Dacă nu ţi-am fi predicat evanghelia, ai fi fost mântuit, chiar dacă Dumnezeu deja te-a mântui?. Nu, n-ai putea. Toţi dintre noi am fost legalişti înainte să ne naştem din nou. Am avut păcat, deşi am gândit că credeam în Isus. Am fi pierit în această lume dacă n-am fi auzit această veste bună.
Putem noi să-i lăsăm pur şi simplu să meargă în iad şi să piară?. Nu, nu putem. Nu-i putem lăsa să meargă în iad, deoarece cunoaştem evanghelia Domnului şi mântuirea. Ştim cine va merge în iad şi cine va intra în Împaratia Cerurilor. De aceea, ne îngrijoram cu privire la ei, ne rugăm şi predicăm vestea cea bună. Motivul pentru care ne asigurăm finanţele şi cheltuim atât de mult pentru această misiune este pentru următoarea: pentru a mântui un suflet este mai bine decât de a obţine totul în această lume.
Motivul pentru care predicăm evanghelia cu răbdare şi anduranţă, în ciuda faptului că suntem dispreţuiţi şi persecutaţi de legalişti, este de a mântui sufletele care vor fi judecate de mânia lui Dumnezeu
Probabil te gândeşti: “Mai bine ai scrie cărţi uşor de citit despre evanghelia adevărată şi să le împrastii în întreaga lume ca pamflete.” Am fi făcut astfel dacă ar fi fost o cale bună de a predica evanghelia adevărată. Totuşi, din moment ce nu merge, încercam frecvent fiecare cale posibilă şi contiuăm să ne rugăm.
Noi predicatorii evangheliei nu încercam să predicăm evanghelia pentru a căştiga ceva. Ei predică evanghelia pentru a mântui suflete, deoarece ei ştiu că toţi păcătoşii vor merge cu siguranţă în iad. Totuşi, mulţi legalişti din această lume îsi urmăresc de fapt dorinţa lumească, în timp ce sunt mândri de devotamentul lor faţă de creştinism. Trebuie să întelegem motivul pentru care predicăm evanghelia legaliştilor.
De asemenea, trebuie să ştim de ce Domnul ne-a poruncit în Cele zece porunci să ţinem sfânta ziua a şaptea, iar cei care nu au ţinut cea de-a şaptea zi, au fost omorâţi cu pietre. Cea de-a şaptea zi implică evanghelia că Isus ne-a spălat toate păcatele. Trebuie să ţinem minte că Isus ne-a spălat toate păcatele. De asemenea, trebuie să o predicăm prin credinţa în Domnul, ce include faptul că Domnul a şters toate păcatele lumii.
Se pare că mi-am satisfăcut resentimentul faţă de legalişti în timpul acestei predici. Dar trebuie să iertăm şi să avem un orizont larg cu privire la ei. Noi suntem destinaţi să mergem în iad, dacă ne ţinem gurile închise. Noi predicatorii evangheliei nu le putem permite legaliştilor să ne dispreţuiască cu banii lor sau să-şi etaleze asupra noastră influenţa lor carnală.
Noi trebuie să predicăm evanghelia familiilor noastre şi altor suflete
Noi trebuie să predicăm oricui evanghelia, inclusiv altor mulţi oameni. Noi ştim că sufletele sunt la fel de preţioase ca membrii propriei noastre familii. Noi ar trebui să-i considerarăm preţioşi pe alţi oameni, deoarece suntem cu toţii la fel înaintea lui Dumnezeu.
Nu pot să nu vorbesc despre adevărul mântuirii, oridecâte ori predic, deoarece sufletele sunt trimise în iad. Noi trebuie să-i salvăm din iad. Trebuie să predicăm evanghelia familiilor şi prietenilor noştri, să o predicăm cu literatura, dacă lasă ceva ce este dorit şi ne rugăm pentru lururile de care avem nevoie. Trebuie să o predicăm în multe diferite metode. Noi pregătim o sărbătoare când când se întoarce un suflet. Noi câştigăm suflete oridecâte ori avem o întâlnire de reînviere pentru a le predica evanghelia. Apoi, devenim plini de supărare. Dar în final predicăm evanghelia fără să simţim nici o dezamăgire.
Doresc ca azi să ştii un lucru. Aminteşte-ţi faptul că sunt mulţi creştini legalistici în jurul nostru şi că trebuie să le predicăm evanghelia. Ei pretind că ţin legea, chiar dacă nu pot decât să păcătuiască zilnic şi cred că pot primi iertarea de păcatele lor zilnice, rugându-se zilnic rugăciuni de pocăinţă.
Ei resping evanghelia care spune că Isus ne-a şters deja păcatele. Ei cred că Isus le-a luat doar păcatul original, excluzând păcatele lor zilnice, deoarece nu cunosc ştergerea adevărată a păcatelor. Cei care nu cunosc mântuirea adevărului, se numesc legalişti. Trebuie să-i salvăm de păcatele, predicându-le evanghelia neprihănirii lui Dumnezeu.