• All e-books and audiobooks on The New Life Mission website are free
  • Explore multilingual sermons in global languages
  • Two new revised editions in English have been released
  • Check out our website translated into 27 languages
Search

Sermons

Temă 10: Apocalipsa (Comentarii asupra Apocalipsei)

[11-2] Mântuirea poporului Israel (Apocalipsa 11:1-19)

(Apocalipsa 11:1-19)
 
De ce-ar trimite Dumnezeu doi profeţi poporului Israel? Dumnezeu ar face astfel pentru a mântui poporului Israel, în mod deosebit. Pasajul principal ne spune că Dumnezeu îi va face pe cei doi martori să profeţească timp de 1.260 de zile. Aceasta este pentru a-i mântui pe evrei pentru ultima oară. Faptul că Dumnezeu va mântui poporul Israel mai înseamnă că vine timpul sfârşitului lumii.
Versetul 2 spune, “Să nu măsori curtea exterioară a Templului! N-o măsura, pentru că le-a fost dată naţiunilor! Vor călca în picioare cetatea sfântă timp de patruzeci şi două de luni.” Aceasta înseamnă că atunci când vin chinurile groaznice pentru Neamuri, atunci când începe perioada de şapte ani ale Necazului cel Mare şi treptat începe marea confuzie şi chinurile, atunci când cei dintre Neamuri care au auzit şi au crezut în evanghelia apei sunt martirizaţi, Dumnezeu va ridica doi profeţi pentru poporul Israel, îi va face să mărturisească faptul că Isus este Dumnezeu şi Mântuitorul şi astfel îi va mântui pe evrei. Aceasta ne spune că acestea sunt lucrările lui Dumnezeu care vin.
Noi trebuie să învăţăm acest Cuvânt celor care, înşelaţi de Satan, pretind că liderii denominaţiunilor sunt cei doi măslini din vremurile din urmă, sau că fondatorul sectei lor este Ilie, profeţit pentru vremurile din urmă. Oridecâte ori vorbesc bisericile lumeşti despre Apocalipsa, ei cel mai mult exploatează acest pasaj cu privire la cei doi măslini. Dintre toţi oamenii înşelaţi de cultele eretice pe care i-am întâlnit până acum în viaţa mea de credinţă, toţi au făcut pretinderi bizarre, faptul că liderul cultului său este unul dintre cei doi măslini menţionaţi aici. Fiecare eretic pe care îl cunosc a făcut oastfel de pretindere.
Dar cei doi măslini şi cele două lămpi din Apocalipsa nu sunt ceea ce pretind aceşti eretici a fi. Cu adevărat, aceşti măslini se referă de fapt la cei doi profeţi pe care Dumnezeu îi va ridica dintre evrei, pentru a-i mântui.
Capitolul 11 ne spune în mod detaliat cum Dumnezeu va mântui poporul Israel. La fel ca în Romani, fiecare capitol din Apocalipsa are tema ei specială. Doar cunoscând această temă putem înţelege despre ce e vorba în acest capitol. Citind că Neamurile va ameninţa oraşul sfânt timp de patruzeci de luni, unii oameni pretind, fără să cunoască această temă, faptul că era Neamurilor se va termina, în schimb se va deschide era mântuirii evreilor şi astfel de atunci încolo evreii vor fi mântuiţi.
Dar aceasta este departe de adevăr. Capitolul 7 ne spune că şi o multitudine nenumărată de Neamuri vor ieşi mântuiţi din Necaz—adică, atât Neamurile, cât şi evreii vor fi mântuiţi în Necaz, nu daor evreii. Astfel, ceea ce ne spune capitolul este că Dumnezeu va ridica astfel doi profeţi pentru a mântui poporul Israel în vremurile din urmă, dar aceasta nu înseamnă că Neamurile nu vor mai fi mântuite.
Unii vor întreba în schimb, apoi: “nu au fost mântuiţi acei 144.000 de evrei aşa cum ne spune capitolul 7 că acesta era numărul pecetluit de Dumnezeu?” A fi pecetluit nu e la fel cu a fi mântuit. Nu este nimeni care să fie mântuit fără să nu treacă prin Isus Hristos. Mântuirea vine doar prin credinţa că Isus Hristos a devenit Mântuitorul nostru, venind pe acest pământ, fiind botezat pentru a ne asuma toate păcatele, ducând la Cruce toate aceste păcate ale lumii, murind pe ea şi înviind din nou din morţi.
Deşi ştim că suntem sortiţi păcatului până la moarte, totuşi am fost mântuiţi crezând că Isus Hristos a făcut ca păcatele noastre să dispară în mod complet şi astfel a devenit Mântuitorul nostru. În timp ce 144.000 de evrei vor fi pecetluiţi, Dumnezeu îi va ridica pe cei doi profeţi ai Săi şi prin ei va predica evanghelia Sa, acestor evrei. Cu alte cuvinte, ceea ce ne spune Cuvântul, este că cei doi profeţi vor predica evreilor evanghelia şi că 144.000 dintre ei vor fi astfel mântuiţi. 
Biblia nu este niciodată prejudiciată sau discriminată. Nu este nimeni care să fie mântuit fără să nu treacă prin Isus Hristos. Dumnezeu nu spune: “Tu eşti mântuit, dar tu nu”, fără să treci prin Isus Hristos.
Cei doi profeţi, care sunt cei doi măslini, menţionaţi în pasajul principal, vor fi ucişi în locul numit Golgota. Trupurile lor moarte vor fi lăsate în aer liber, fără a fi îngropate, iar cei care nici nu cred, nici nu-L acceptă pe Isus Hristos se vor bucura şi îşi vor trimite cadouri unii altora. Dar versetele 11 şi 12 ne spun: “După trei zile şi jumătate, o suflare de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei şi ei s-au ridicat în picioare, iar cei care i-au văzut s-au înfricoşat. Ei au auzit o voce puternică din cer, care le-a spus: “Suiţi-vă aici!” - şi ei s-au suit în cer, cu un nor, în timp ce duşmanii lor se uitau la ei.”
Aceasta ne spune direct că noi—adică, tu şi eu, care suntem Neamuri—vor fi de asemenea martirizaţi prin credinţă atunci când vine timpul şi pe scurt după martirismul nostru, va veni învierea şi răpirea noastră. Acest subiect continuă să-şi facă aparţia în întreaga Apocalipsa. De asemenea există pasaje care ne spun că, atunci când chinurile celor şapte cupe de pe acest pământ sunt turnate pe acest pământ, sfinţii răpiţi Îl vor lăuda pe Dumnezeu în aer.
Capitolul 14 mai vorbeşte despre cei 144.000 mântuiţi, care Îl laudă pe Dumnezeu cu un cântec pe care nimeni decât primele roade ale mântuirii îl pot cânta. Ceea ce aceasta ne spune este că atunci când poporul Israel este mântuit, vor fi martirizaţi peste tot şi scurt după martirismul lor, va veni învierea şi răpirea lor.
Acelaşi lucru se aplică şi Neamurilor. În vremurile din urmă, tu şi eu vom trece prin multe greutăţi ale chinurilor celor şapte trompete, dar Dumnezeu încă ne va proteja de aceste chinuri. Atunci când Necazul cel Mare a celor şapte ani ajunge la punctual maxim cu trecerea primilor trei ani şi jumătate, persecuţia sfinţilor va ajunge şi ea la punctul ei maxim. Dar această persecuţie extremă va dura doar puţin timp. Mulţi sfinţi şi slujitori ai lui Dumnezeu vor fi martirizaţi pe scurt şi imediat după martirimul lor va veni răpirea lor.
De ce? Deoarece Apocalipsa spune în mod repetat că, pe când chinurile celor şapte cupe sunt turnate pe acest pământ, sfinţii vor fi deja în Cer, lăudându-L pe Dumnezeu. Cuvântul descrie aceasta ca ceva minunat.
Apocalipsa 10:7 spune: “iar în zilele când al şaptelea înger va suna din trâmbiţă, se va împlini misterul lui Dumnezeu, aşa cum a anunţat El sclavilor Săi, profeţii”. Aceasta se referă la nimeni altcineva decât răpirea, misterul ascuns de Dumnezeu. În 1 Tesaloniceni 4:16, apostolul Pavel ne mai spune: “Domnul Însuşi, la o poruncă puternică, la sunetul vocii arhanghelului şi la sunetul trâmbiţei lui Dumnezeu, va coborî din cer şi mai întâi vor învia cei morţi în Cristos.”
Faptul că Domnul va coborî din Cer, totuşi, nu înseamnă că va coborî imediat pe acest pământ. El va coborî din Cer în aer, iar când se întâmplă prima înviere care îi învie pe morţi şi-i transformă pe cei născuţi din nou, răpirea cu care sfinţii Îl primesc pe Domnul în aer, va urma imediat. După masa de nuntă a Mielului în aer şi această lume este complet distrusă de turnarea pe pământ a tuturor chinurilor celor şapte chinuri ale cupelor, Domnul va coborî cu noi pe pământul reînnoit şi Îşi face apariţia înainte ca celor care vor fi vii încă.
A interpreta Cuvântul Apocalipsei şi Biblia, bazat pe propriile opinii ale cuiva este a te îmbarca pe drumul spre distrugere. Este simplu greşit a crede doar într-o simplă ipoteză propusă de unii teologi şi a apăra aceste pretinderi, fără înţelegerea potrivită a Cuvântului.
Printre teologii care sunt mult respectaţi şi reînnoiţi în comunităţile creştine conservative, unii scolastici cum ar fi L. Berkhof şi Abraham Kuyper dedicaţi amilenialismului. Dintre teoriile răpirii de dinaintea Necazului cel Mare, de după Necaz şi amilenialismului, crezând în această ultimă doctrină este la fel cu a nu crede în Biblia însăşi.
Timpul când oamenii obişnuiau să creadă în teoria răpirii de după Necaz a trecut de-acum iar în aceste zile fiecare crede în mod virtual în teoria răpirii de dinaintea Necazului. Dar nici această lume nu este corectă din punct de vedere biblic. Totuşi, oamenilor încă le palce foarte mult oridecâte orili se spune despre răpirea de dinaintea Necazului. De ce? Deoarece, potrivit acestei teorii, creştinii n-ar avea nimic de care să se îngrijoreze cu privire la Necazul cel Mare de şapte ani.
Astfel, devine acceptabil ca, credincioşii să trăiască o viaţă de credinţă care nu este nici fierbinte, nici rece, şi ca bisericile să se îngrijoreze doar de creşterea în număr a congregaţiilor lor. Credinţa oamenilor astfel începe să lenevească. Deoarece ei cred că nu e nevoie să se îngrijoreze cu privire la trecerea prin Necazul cel Mare, credinţa lor devine uşoară şi leneşă, tocmai când credinţa lor trebuie dă fapt să devină mai puternică, pe timp ce se apropie vremurile din urmă. Oamenii obişnuiau să creadă cu mult timp în urmă în amilenialism şi apoi pentru un timp în teoria de după Necaz, iar acum cred în teoria răpirii de dinaintea Necazului cel Mare.
În 1830, Rev. Scofield, un professor la Institutul Biblic Moody, a început să scrie referinţa sa biblică. Scofield a fost mult influenţat de teologul recunoscut în lume, numit Darby.
Darby, mentorul spiritual Scofield, care a fost preot catholic înainte, era un om foarte intelligent şi cu multă cunoaştere. El a părăsit Biserica Catolică după ce a realizat greşelile sale, s-a alăturat unei mici organizaţii creştine şi a devenit liderul său. Deşi Darby citea şi studia în mod constant Biblia, nu putea înţelege din Apocalipsa dacă răpirea se va întâmpla înainte sau după Necazul cel Mare. Astfel, el a plecat într-o călătorie în căutarea unor evidenţe mai clare cu privire la acest subiect.
În timpul acestei călătorii el a întâlnit o adolescentă, lideră în pneumatologie. Această fată pretindea că în viziunea vede că răpirea se va întâmpla înaintea Necazului cel Mare. Crezând în ceea ce i-a spus şi convins că răpirea se va întâmpla înaintea Necazului, Darby şi-a încheiat studiile Sale biblice cu teoria răpirii de dinaintea Necazului.
Totuşi, deoarece oamenii acestui timp crezuseră în mod special în teoria răpirii de după Necaz, teoria lui Darby cu privire la răpirea de după Necaz, nu a fost bine primită.
Darby a pretins că ceea ce este scris în Apocalipsa este cu privire la mântuirea poporului Israel şi că nu avea nimic de-a face cu mântuirea Neamurilor. Şi prin “trebuie să profeţeşti din nou (10:11),” el a interpretat aceasta nu ca predicarea evangheliei apei şi a Duhului, ci ca evanghelia Împărăţia care proclamă sosirea sa.
Scofield, care a acceptat astfel de ipoteze ale lui Darby, intacte şi a incorporat această teorie a răpirii de dinaintea Necazului în Biblia sa de referinţă, a venit cu crearea propriei sale ipoteze cu privire la cele şapte ere. Astfel de pretinderi ale lui Scofield s-au potrivit cu cerinţele timpului său şi se potrivea foarte bine cu trecutul său, cauzând o mare vâlvă printre cei religioşi, în întreaga lume şi devenind larg acceptată.
Dar ce spune Dumnezeu în Biblie? În Scriptură Îl vedem pe Isus luând şi deschizând sulul pecetluit cu şapte peceţi înaintea tronului lui Dumnezeu, care a împărţit istoria în cele şapte ere, cu cele şapte peceţi.
Prima eră este era calului alb. Aceasta este era mântuirii, era în care Dumnezeu a decis să ne mântuiască chiar din momentul în care a creat acest Univers şi pe om şi într-adevăr astfel ne-a mântuit. După cum ne spune Apocalipsa 6:2: “Am văzut un cal alb, iar cel care-l călărea avea un arc. I-a fost dată o coroană şi a venit ca un cuceritor - ca să fie victorios.” Domnul a triumfat şi va continua să triumfe. Chiar înainte de creaţie, evanghelia a existat deja, iar mântuirea începuse deja.
Cea de-a doua eră este era calului roşu, era lui Satan. Aceasta este era Diavolului în care el va lua pacea de la oameni, făcându-i să se lupte unii împotriva altora, să se urască unii pe alţii şi să se implice în conflicte religioase.
Cea de-a treia eră este era calului negru, care este un timp de foamete spirituală şi fizică, iar cea de-a patra eră este calului galben, era martirismului. Cea de-a cincea eră este era răpirii—Dumnezeu a stabilit răpirea sfinţilor ca una din erele Sale. Cea de-a şasea eră este cea a celor şapte cupe, făcând necesară distrugerea acestei lumi, iar următoarea eră este cea a Împărăţiei de o mie de ani şi a Pământului. Astfel Dumnezeu a stabilit acest timp al lumii, în aceste şapte ere, în sulul pecetluit de cele şapte ere.
Diviziunea lui Scofield a timpului, în cele şapte ere, a fost stabilită de el însuşi. În contrast, cele şapte ere care sunt profeţite în Apocalipsa 6 prin cele şapte peceţi ale sului, ţinut de mâna lui Dumnezeu, a fost stabilit de Dumnezeu Însuşi. Totuşi, oamenii vorbesc despre teoria făcută de om, a răpirii de dinaintea Necazului şi mulţi care cred în ea concluzionează că nu e nevoie ca ei să creadă în Domnul în mod sincer.
Ei au decis în inimile lor: “din moment ce am fi răpiţi înaintea Necazului, noi vom fi deja în prezenţa lui Dumnezeu când vine Necazul cel Mare de şapte ani. Astfel, nu avem nimic de care să ne îngrijorăm!” Dacă Cuvântul lui Dumnezeu nu ne-ar fi spus că trebuie să fim răpiţi înaintea Necazului, nu ar fi fost nevoie să ne pregărim credinţa şi frecventând biserica o dată sau de două ori pe an, ar fi de ajuns. Dar aceasta nu este ceea ce ne-a spus Dumnezeu.
“Ei vor profeţi o mie două sute şi şaizeci de zile”. “Ei vor călca oraşul sfânt timp de patruzeci şi două de luni”. Astfel Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că şi Neamurile vor fi mântuite în timpul Necazului. Dumnezeu va ridica doi profeţi ai Săi pentru a răspândi evanghelia apei şi a Duhului. Nu este nimeni care să poată sta înaintea lui Dumnezeu, fără să treacă prin cei trei ani şi jumătate ai perioadei de şapte ani a Necazului cel Mare stabilit de El, când vine timpul greutăţilor. De asemenea Dumnezeu ne spune că mulţi martiri vor veni din Necaz în acest timp.
A crede în Isus în mod corect, trebuie să înveţi Biblia în mod exact şţi să crezi în ceea ce este corect. Dacă oamenii predică şi cred singuri, fără să citească cu grijă fiecare pagină din Biblile, ei vor sfârşi a fi eretici. Motivul pentru care sunt nenumărate denominaţiuni în această lume, este de asemenea datorită faptului că mulţi oameni îşi bazează credinţa pe propriia lor interpretare a Bibliei.
Faptul că poporul Israel va fi mântuit ne spune că planul lui Dumnezeu va fi împlinit potrivit Cuvântului Său al promisiunii. Aceasta ne mai spune că Dumnezeu Îşi va ţine Cuvântul Său al promisiunii vorbit nouă, ci va împlini totul. De aceea noi avem o speranţă atât de mare.
Cei doi profeţi ai Israelului vor fi înviaţi în trei zile şi jumătate după moartea lor şi se vor ridica la Cer. Aceasta este răpirea. Aceasta oferă un model a faptului cum vor fi răpiţi martirii Necazului cel Mare şi ne este arătat ca un precursor al răpirii noastre. Biblia ne arată că după ce sună cea de-a şaptea trompetă, acest pământ va deveni Împărăţia lui Hristos, iar El va domni în ea pentru totdeauna. La fel şi cei care s-au încrezut în Isus Hristos vor domni cu El.
Dumnezeu va distruge în întregime acest pământ după răpirea sfinţilor. Noi nu ştim dacă distrugerea se va întâmpla sută la sută, deoarece acest detaliu nu este înregistrat în Biblie, dar Dumnezeu nu spune în Apocalipsa 11:18: “Naţiunile sunt pline de mânie; a venit pedeapsa Ta, a venit timpul ca morţii să fie judecaţi, să-i răsplăteşti pe sclavii Tăi, profeţii, pe sfinţi şi pe cei care au reverenţă faţă de Numele Tău, pe cei mici şi pe cei mari şi să-i distrugi pe cei care au pervertit pământul!”
Răpirea se va întâmpla cel mai sigur în timp ce trece Necazul cel Mare de mijlocul celor trei ani şi jumătate—nu chiar la atingerea celor trei ani şi jumătate, ci uşor trecut de ei. Punctul de mijloc al perioadei de şapte ani este atunci când Necazul cel Mare ajunge la punctual său maxim. Aceasta este când sfinţii din poporul Israel vor fi martirizaţi, iar răpirea va veni la scurt timp duăp aceea. Când se întâmplă răpirea, noi ne vom alătura mesei de nuntă a Mielului în aer.
În timp ce participăm la masa de nuntă a Mielului în aer, după cum Matei 25 ne spune că vom face, chinurile celor şapte cupe vor coborî pe acest pământ. Lăudându-L pe Dumnezeu în aer şi văzând toate lucrurile care se întâmplă pe acest pământ, noi Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru harul Său cu atât mai mult.
Sper şi mă rog că prin Cuvântul Apocalipsei vei putea să discerni timpurile când vin ultimele zile, să crezi în Cuvânt în mod potrivit, să-ţi trăieşti viaţa în mod perseverant, prin credinţă şi să te pregăteşti pentru viitor. Pentru a-L lăuda, cinsti şi sluji pe Domnul în timp ce faci parte din masa de nuntă a Mielului cu El, trebuie să-ţi pregăteşti credinţa.
Sper şi mă rog ca Cuvântul Apocalipsei să se dovedească a fi călăuzire pentru tine în zilele care vin, amintindu-ţi inimii tale încă odată că trebuie să trăieşti perseverant şi adevărat, prin credinţa ta în evanghelia apei şi a Duhului.