• All e-books and audiobooks on The New Life Mission website are free
  • Explore multilingual sermons in global languages
  • Two new revised editions in English have been released
  • Check out our website translated into 27 languages
Search

Sermons

Temă 9: Romani (Comentarii asupra Cărții Romani)

[6-1] Introducere la Romani Capitolul 6

Trebuie să realizăm secretul botezului lui Isus
 
Crezi şi crezi în secretul botezului lui Isus, primit de la Ioan?. Mi-ar plăcea să îti spun despre aceasta prin Romani 6:1-4. “Ce vom zice dar? Sã pãcãtuim mereu, ca sã se înmulteascã harul? Nicidecum! Noi, cari am murit faţa de pãcat, cum sã mai trãim în pãcat? Nu stiţi cã toţi cîţi am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în moartea Lui? Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropati împreunã cu El, pentruca, dupã cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatãlui, tot aşa şi noi sã trãim o viaţa nouã.”
Pentru a întelege această Scriptură şi să scoatem adevărul, trebuie mai întâi să întelegem credinţa lui Pavel arătată în Galateni 3:27 şi să avem aceeaşi credinţă ca el. El spune: “Toţi cari aţi fost botezaţi pentru Hristos, v-aţi îmbrãcat cu Hristos.” Ce vrea să spună această Scriptură?. Acum putem întelege aceste cuvinte prin Matei 3:13-17. 
Pavel întreaba să continuăm să păcătuim, deoarece am primit ştergerea păcatelor odată pentru totdeauna, crezând în neprihănirea lui Dumnezeu. Răspunsul lui Pavel a fost nu şi de asemenea este răspunsul pe care cei cred în neprihănirea lui Dumnezeu ar trebui să-l aibă. Aceasta nu înseamna că cel neprihănit nu păcătuieşte niciodată în carne. Nu este adevărat.
De asemenea, nu înseamna că, deoarece păcatele noastre au fost iertate ar trebui să planificăm să păcătuim mai mult. Cel neprihănit a fost deja botezat în moartea Sa. Cum vor trăi în păcate cei care au credinţă în neprihănirea Sa.? Aceasta nu poate fi adevărat. Pavel explică motivul din Galateni 3:27, spunând: “Toţi cari aţi fost botezaţi pentru Hristos, v-aţi îmbrãcat cu Hristos.”
Cu alte cuvinte, Isus ne-a luat toate păcatele cu botezul Său şi a murit pe Cruce pentru ca cei care au crezut în El să poată fi “botezaţi în Hristos” prin credinţă. De aceea, noi trebuie să avem acest fel de credinţă.
 
 
Trebuie să avem o credinţă unită cu botezul lui Isus
 
Trebuie să avem o credinţă care este unită cu botezul lui Isus şi moartea Sa. Se spune: “Toţi cari aţi fost botezaţi pentru Hristos, v-aţi îmbrãcat cu Hristos.” Această Scriptură doreşte să spună că atunci când Isus a fost botezat de Ioan la Iordan, ne-a luat toate păcatele o singură dată. Aceasta înseamna de asemenea că moartea lui Isus de pe Cruce a fost ispăşirea tuturor păcatelor, deoarece luase asupra Sa toate păcatele lumii, prin botezul Său. Întelegând şi crezând în acest adevăr este să ai credinţa unită cu Domnul nostru.
Noi am fost separaţi de neprihănirea lui Dumnezeu, datorită nelegiuirilor noastre. Ştii că Isus ne-a luat toate păcatele şi încalcarile, când Ioan L-a botezat?. Isus a luat asupra Sa toate păcatele noastre o singură dată, prin botezul Său şi a murit pe Cruce pentru a plăti plata păcatului. Noi suntem fiinţe care nu putem decât să comitem păcate înaintea lui Dumnezeu, toată viaţa. De aceea, noi trebuie să avem credinţa unită cu Hristos, stabilindu-ne temeliile credinţei pe botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce. Noi vom fi uniţi cu Hristos doar când credem că Isus a împlinit neprihănirea lui Dumnezeu prin botezul Său.
Cine a ascultat de voia Tatălui, împlinirea neprihănirii Sale? A fost Însusi Isus Hristos. Isus a împlinit neprihănirea lui Dumnezeu, totul o singură dată. Isus a putut plăti doar plata păcatului cu moartea Sa, luând asupra Sa toate păcatele noastre, prin botezul pe care L-a primit de la Ioan. Dacă dorim să fim uniţi cu Hristos, trebuie să avem credinţă în botezul Său care a luat asupra Sa toate păcatele noastre, odată pentru totdeauna.
Noi trebuie să ne unim cu Domnul nostru şi să credem deoarece El a devnit Mântuitorul nostru veşnic, prin botezul Său. Singura opţiune care a mai rămas pentru tine este dacă accepţi acest adevăr sau nu. Afi copilul lui Dumnezeu, crezând în botezul Său şi vărsarea de sânge de pe Cruce, sau a fi destinat morţii veşnice în iad, respingând adevărul, depinde de tine în mod absolut. Isus a fost botezat pentru ca păcatele noastre să poată fi luate. (Matei 3:13-15).
Dacă ne uităm la Matei 3:15, putem găsi “astfel”, ca o cale de a împlini toată neprihănirea lui Dumnezeu. Fraza “astfel” este “hoo’-tos gar” în limba greacă, ceea ce înseamna “în felul acesta”, “cel mai potrivit”, sau “nu este nici o cale în afară de aceasta”, afirmând că botezul Său a fost calea cea mai sigură de a ne oferi păcatele. Acest cuvânt clarifică că Isus a luat asupra Sa păcatele omenirii în mod ireversibil, prin botezul pe care L-a primit de la Ioan.
Când Isus a fost botezat, păcatele noastre au fost înmânate asupra Sa. Trebuie să credem în adevărul din Romani 6:5-11, că Isus a fost botezat pentru ca păcatele noastre să fie luate şi că a murit pe Cruce pentru a mântui omenirea în mod consecvent.
Pentru a plăti cuiva, trebuie să plăteşti înapoi plata, echivalent cu datoria ta. În acelaşi fel, trebuie să cunoaştem în ce fel şi cât a plătit Domnul plata, pentru a ne lua păcatele.
Când Isus a fost botezat, El a luat toate păcatele comise de când ne-am născut, până la vârsta de 10 ani, şi apoi 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90, şi păcatele pe care le-am comite, până la ultima noastră respiraţie. El ne-a luat toate păcatele o singură dată prin botezul Său şi a plătit plata păcatului. Isus ne-a luat toate nelegiuirile o singură dată, comise atât conştient, cât şi inconştient. Isus a fost botezat pentru a ne spăla păcatele şi a plătit plata păcatelor, pe Cruce. Acesta este adevărul conţinut în evanghelia apei şi a adevărului şi despre ceea ce vorbesc Scripturile.
Putem vedea aici că cei mai mulţi creştini încearca din greu să-L accepte pe Isus ca Mântuitor al lor, stabilind şi sprijinind Doctrina Sfinţirii, deoarece nu înteleg secretul “botezul” despre care a vorbit Pavel. Dacă Isus n-ar fi venit pe pământ să primească “botezul” pe care I l-a dat Ioan, păcatele omenirii ar fi rămas în mod veşnic. De aceea, nu trebuie să credem într-o astfel de doctrină falsă care învata că inimile şi corpurile noastre pot deveni sfinţite pe timp ce trece.
Singurul adevăr veşnic de pe acest pământ este că Isus a fost botezat şi că a luat asupra Sa păcatele noastre. Credinţa în evanghelia apei şi a Duhului ne ajută să depăşim toate doctrinele false şi aduce victorie celor care cred. De aceea, trebuie să credem în acest adevăr. Unii creştini merg în iad în timp ce nu sunt născuţi din nou, deoarece nu s-au unit cu botezul lui Isus.
Ai văzut vreo imagine a unei inimi străpunse cu un pumnal?. Arată iubirea sacrificială a lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a iubit atât de mult, încât ne-a mântuit de toate păcatele, cu evanghelia apei şi a Duhului. “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul Său Fiu, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3:16).
Trebuie să accepţi dragostea pe care ne-a dat-o Isus, fiind botezat şi vărsându-Şi tot sângele pe Cruce. Inimile noastre trebuie să se unească cu neprihănirea lui Dumnezeu. Trebuie să trăim în unitate cu Isus. O viaţă credincioasă în unitate cu neprihănirea lui Hristos este frumoasă. Pavel spune în mod decisiv în Romani capitolul 6 că trebuie să trăim în unitate cu neprihănirea lui Dumnezeu.
Slujim noi legea lui Dumnezeu cu minţile noastre, aşa cum spune Pavel în Romani 7:25, dar legea cu carnea noastră?. Da?. De aceea, noi la fel ca Pavel, întotdeauna trebuie să avem inimi care sunt unite cu neprihănirea lui Dumnezeu. Ce se întâmpla dacă nu ne unim inimile cu neprihănirea Domnului?. Distrugere completă.
Cei care se unesc cu neărihănirea lui Dumnezeu trăiesc vieţi unite cu biserica Sa. Dacă crezi în neprihănirea lui Dumnezeu, trebuie să te uneşti cu biserica şi slujitorii Săi. Carnea încearca întotdeauna să slujească legea păcatului, astfel că noi trebuie să trăim prin credinţă, cugetând în mod repetat asupra legii lui Dumnezeu. Dacă ţinem minte şi medităm zilnic asupra neprihănirii lui Dumnezeu, vom fi uniţi cu El. De aceea, Biblia spune că bestiile care rumegă, cu copita despincată, sunt pure. (Levitic 11:2-3).
Uniţi-vă cu neprihănirea lui Dumnezeu. Simţi sau nu o putere nouă plutind?. Încercati să vă uniţi cu neprihănirea lui Dumnezeu acum!. Să zicem că v-aţi fi unit inimile cu botezul lui Isus. Atunci, înca aveţi păcat în inimile voastre sau nu?. -Noi nu avem.- Isus Hristos a murit pe Cruce. Crede aceasta în inima ta. De asemenea, ţi-ai unit inima cu faptul acesta?. Atunci, am murit sau su?. -Suntem morţi.- Şi, a înviat Hristos din morţi?. -Da.- Atunci şi noi am înviat. Când ne unim inimile cu Hristos, păcatele noastre sunt spălate; suntem morţi pe Cruce împreuna cu El şi suntem înviati din morţi cu Hristos.
Totuşi, ce se întâmpla când nu ne unim cu Hristos?. “Despre ce vorbeşti?. Oh, da, vorbeşti despre botezul lui isus. Adică, în Vechiul Testament a fost întinderea mâinilor asupra jertfelor, iar în Noul Testament este botezul pe care l-a primit isus de la Ioan. Poate că e aşa!. Dar, ce e atât de minunat, că fiecare face atâta caz din aceasta?”.
Cei care cred doar în botezul Său, teoretic nu au credinţă adevărată, astfel că Îl părăsesc pe Hristos în final. Credinţa teoretică, cum este informaţia simplă pe care o învata elevii în şcoală de la profesori, nu este destul să învete caracterul şi conducerea profesorilor lor. Nu trebuie să acceptăm cuvintele lui Dumnezeu ca o simplă cunoaştere, ci să le încastram în inimile noastre, împreuna cu caracterul, dragsotea, mila şi cuvintele neprihănite ale Sale. Trebuie să ne aruncăm dorinţele, pentru a învata doar cunoaşterea atunci când suntem învatati cuvântul lui Dumnezeu.
Minţile celor care sunt deja adânc uniţi cu cuvântul lui Dumnezeu, sunt hotărâţi să-L slujească pe Domnul şi să aibă părtăşie bună cu El şi nu sunt uşor mişcaţi de situaţii. Ei se mişcă doar cu circumspecţie, pentru a realiza Marea Comisiune. Dar lucrurile mici îi afectează uşor pe cei care înca nu şi-au unit inimile cu El.
Noi trebuie să avem credinţele noastre unite cu neprihănirea Domnului nostru. N-ar trebui să ne lăsăm inimile scuturate de lucrurile mici ale lumii. Cei care şi-au sunt unit inimile cu Hristos, au fost botezaţi în Isus, au murit pe Cruce cu El şi au înviat din morţi cu El, pentru a fi mântuiţi de toate păcatele lor. Noi nu suntem oamenii acestei lumii seculare, de aceea trebuie să credem. Trebuie să ne unim cu neprihănirea Sa pentru a-I face pe plac Lui, care ne-a chemat pe noi slujitorii neprihănirii Sale.
Dacă vă uniţi cu neprihănirea lui Dumnezeu, unimile voastre vor fi totdeauna în pace şi pline de bucurie, deoarece puterea Domnului va fi a voastră. Noi putem trăi vieţi măreţ binecuvântate, deoarece Dumnezeu ne-a înzestrat în mod abundent cu binecuvântările Sale şi puterea Sa divină.
Lăsaţi-vă inimile să se unească cu neprihănirea lui Dumnezeu. Atunci veţi putea să vă uniţi cu slujitorii lui Dumnezeu, cum sunt eu, să aveţi o credinţă în cuvântul Său prin părtăşie reciprocă şi să slujiţi lucrarea Sa în mod viguros. Domnul v-a spălat păcatele chiar dacă credinţa voastră ar fi mică la fel ca o sămânţă de muştar. Staţi uniţi cu El, în mod special cu botezul Său, chiar dacă sunteţi insificienţi.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu că ne-a dat credinţa unită cu Domnul prin botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce. Noi trebuie să ne unim cu Domnul prin botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce. Noi trebuie să ne unim inimile cu Domnul de acum încolo, până în ziua când ne întâlnim cu Domnul nostru. Noi însine suntem slabi, astfel că trebuie să ne unim. Ai învatat credinţa de a-ţi uni inima cu neprihănirea lui Isus pe care a împlinit-o?. Ai dobândit credinţa unită cu botezul lui Isus?. Acum trebuie să ai credinţa care este unită cu botezul şi vărsarea de sânge a lui Isus. Cei care nu au astfel de credinţe nu vor fi mântuiţi şi vor trăi vieţi necredincioase. De aceea, neprihănirea lui Dumnezeu este esenţială vieţii tale.
Unindu-te cu Domnul aduce binecuvântările ştergerii păcatelor şi trăirea ca şi copii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în neprihănirea lui Dumnezeu. Este dorinţa mea cea mai sinceră ca neprihănirea lui Dumnezeu să devină neprihănirea ta. Isus Hristos este Domnul credinţei tale şi neprihănirea lui Dumnezeu. Crede!. Şi obţine neprihănirea lui Dumnezeu. Apoi binecuvântările lui Dumnezeu vor fi cu tine.
 
 
Nu ar trebui să-I oferim lui Dumnezeu doar slujirile noastre
 
Unii creştini nu cred în neprihănirea lui Dumnezeu şi doar Îl laudă pe Domnul: “♫O Dumnezeule ia ce este al meu şi fă-mă al Tău, ♪Devotamentul meu mic, viaţa mea, sacrificiul meu. ♫Deşi este mic, mă dăruiesc tot ce am, Regele Meu, ♪voi trăi doar pentru Tine, Domnul meu, ♫Oh, Duhul Sfânt vine ca un foc.”
Ei ajung să laude zilnic şi să continue să-şi înalte slujirea înaintea lui Dumnezeu, astfel Dumnezeu nu are nici o şansă să facă nimic pentru ei.
Fiinţele umane Îl deranjază pe Dumnezeu, fiind prea ataşaţi. Dumnezeu este obosit de slujirile noastre oarbe. Ei Îl îndeamna pe Dumnezeu să primească neprihănirea lor “umană”. Ei strigă neîncetat către Domnul: “O, Doamne! Primeşte-ne slujirea!”, în timp ce spală pe jos, mătură la uşă, se roagă, slujesc şi chiar mănâncă. Este tentant că cei mai mulţi creştini astăzi Îi spun doar lui Isus să le accepte slujirile cărnii, în timp ce nu cunosc neprihănirea lui Dumnezeu sau nu o cred. Trebui să ne înaltam slujirile noastre pentru un timp şi să acceptăm neprihănirea lui Dumnezeu, care constă din botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce.
Slujirile cărnii noastre nu au nici un efect înaintea lui Dumnezeu. Dar fiinţele noastre înca Îi cer lui Dumnezeu să le accepte slujirile şi să le ierte păcatele în schimb. Este prostesc ca un cerşetor mizerabil şi sărac care-şi oferă tot ceea ce-i aparţine, unui bilionar şi să ceară să trăiască într-o casă de magnat, în compensaţie pentru jertfele murdare şi fără valoare. Dumnezeu nu doreşte să ne lăudăm cu neprihănirea noastră. Dumnezeu doreşte să avem credinţă, trăind în botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce.
Creştinismul nu este acel fel al oamenilor religioşi, creat în această lume. Creştinismul nu este ca celelalte religii lumeşti, cum ar fi Budismul, care cere să te rogi în mod continuu, să te apleci şi să purifici. N-ar trebui să avem astfel de credinţe; aplecându-ne şi rugându-ne pentru binecuvântările fondatorului religiei lumeşti. N-ar trebui să slujim şi să cerem binecuvântarea Sa în schimb, ci în schimb şă cunoaştem şi să acceptăm neprihănirea lui Dumnezeu, deoarece El doreşte să ne-o dea nouă.
Noi vom primi ştergerea păcatelor când credem în botezul lui Isus de la Ioan şi vărsarea Sa de pe Cruce. Isus a fost botezat pentru a lua păcatele lumii şi a murit pentru a şterge păcatele odată pentru totdeauna. De aceea, El nu are nevoie să-Şi repete botezul şi moartea.
Evrei 10:18 afirmă: “Dar acolo unde este iertare de pãcate, nu mai este nevoie de jertfã pentru pãcat.” Isus ne-a luat toate păcatele, fiind botezat şi a murit o singură dată, împlinind toată neprihănirea lui Dumnezeu. Acum, credinţele noastre în botezul şi sângele lui Hristos au restabilit relaţia noastră cu Dumnezeu.
Pavel continuă: “Deci, pãcatul sã nu mai domneascã în trupul vostru muritor, si sã nu mai ascultati de poftele lui” (Romani 6:12). Noi vom domni cu Isus Hristos, care este Domnul nostru şi Regele veşnic al regilor. Păcatul nu va avea domnie asupra ta. S-au sfârşit impurile când păcatul a domnit asupra noastră. Nu trebuie să urmăm lăcomia rea sau ambiţiile cărnii noastre. Putem învinge toate aceste lucruri în mod competent deoarece Dumnezeu ne-a dat neprihănirea Sa perfectă.
 
 
Daţi-vă inimile şi trupul ca instrumente ale neprihănirii lui Dumnezeu 
 
“Nu mai daţi în stãpînirea pãcatului mãdulãrile voastre, ca nişte unelte ale nelegiuirii; ci daţi-vã pe voi însivã lui Dumnezeu, ca vii, din morti cum eraţi; şi daţi lui Dumnezeu mãdulãrile voastre, ca pe nişte unelte ale neprihãnirii” (Romani 6:13).
Pavel vorbeşte despre trei axioome importante de a rezista păcatului. Mai întâi de toate, să nu ne dăm corpurile noastre poftei sale. Să refuzăm ceea ce noi încercam să facem în poftă. În al doilea rând, să ne dăm mădularele noastre ca unelte ale păcatului. Trebuie să ne oprim mădularele, care sunt capabilităţile noastre, de a fi folosite ca unelte ale nelegiuirii. În al treilea rând, să ne dăm mădularele ca unelte ale neprihănirii lui Dumnezeu.
Înainte, noi am crezut în Isus, ne-am dat păcatului mâinile, picioarele şi ochii. Am devenit unelte ale păcatului şi am umblat oridunde ne-a condus. Dar acum, trebuie să ne decidem să ne abţinem de a ne folosi mădularele ca unelte ale nelegiuirii, pentru a păcătui. Să nu lăsăm păcatul să domnească peset noi, fără rezistenţă. Când ispita păcatului se apropie, trebuie să declarăm: “Păcatule, ai murit în Hristos.” Şi trebuie să mărturisim că Dumnezeu este Domnul tuturor existenţelor noastre.
Într-o viaţă de credinţă ar trebui să ţinem minte ambele lucruri care ar trebui să fie făcute şi care nu ar trebui făcute. Să nu ne dăm păcatului mădularele noastre, ci lui Dumnezeu. Ceea ce trebuie să facem este la fel de important cu ceea ce nu ar trebui să facem. Dacă nu-I dăm nimic lui Dumnezeu, în mod consecvent înseamna că ne dăm păcatului. De exemplu, dacă Îi dăm lui Dumnezeu timpul nostru nu vom avea timp să-l dăm păcatului. Trebui să devenim duşmanii păcatului şi să aparţinem unei singuri familii cu Dumnezeu.
Am putea spune din întâmplare: “Nu am curaj să înving păcatul.” Totuşi, Pavel ne spune în Romani 6:14 că n-ar trebuie să ne gândim în felul acesta: “Cãci pãcatul nu va mai stãpîni asupra voastrã, pentrucã nu sînteti supt Lege, ci supt har”. Dacă înca suntem sub stăpânirea păcatului, cu siguranţă vom păcătui din nou. Dar dacă suntem sub harul lui Dumnezeu, ne va ţine şi ne va da victorie. Astfel scriitorul Psalmilor spune: “Întãreşte-mi paşii în Cuvîntul Tãu, şi nu lãsa nici o nelegiuire sã stãpîneascã peste mine!” (Psalmi 119:133).
Atâta timp cât trăim pe acest pământ, păcatul ăşi va găsi calea către noi. Chiar şi după ce am mărturisit că am murit deja cu Hristos, păcatul va încerca să ne răstoarne şi să ne conducă. Dacă încercam să fim neprihăniţi de unii singuri, sub lege, nu putem fi eliberaţi din dominaţia păcatului. Dar trebuie să ţinem minte că avem credinţă, crezând în neprihănirea lui Dumnezeu. Astfel, păcatul nu poate domina asupra noastră. Trebuie să cunoaştem aceasta şi să o strigăm.
Toţi trebuie să credeţi în neprihănirea lui Dumnezeu şi să o mărturisiţi cu gurile voastre. “Cãci prin credinţa din inimã se capãtã neprihãnirea, şi prin mãrturisirea cu gura se ajunge la mîntuire” (Romani 10:10). Este important cu adevărat să crezi în neprihănire alui Dumnezeu cu inima şi să o mărturiseşti cu gura.
De aceea, oridecâte ori păcatul încearca să domnească asupra noastră, de fiecare dată mânia încearca să domnească minţile noastre, de fiecare dată adulterul şi obscenitatea încearca să ne depraveze, lăcomia intră, ispitindu-ne să-i înselam pe alţii, pentru a ne îmbunatati vieţile, ura şi suspiciunea creşte, sau invidia ne cuprinde inima, trebuie să strigăm: “Isus a luat toate aceste păcate!”. Trebuie să strigăm cu credinţă: “Păcat!, Nu mă poţi stăpâni. Dumnezeu cu neprihănirea Sa m-a mântuit în mod absolut de toate păcatele mele, de distrugere, blesteme şi de Satan.”
Fraza: “trăim nu Dumnezeu” înseamna că trăim în mod neprihănit, datorită credinţele noastre în neprihănirea Sa. Neprihănirea lui Dumnezeu i-a făcut perfecţi pe cei care au crezut în botezul şi sângele lui Isus. De aceea, am murit în păcat şi am trăit cu Dumnezeu prin credinţa în neprihănirea Sa. Nu este nimicmai important ca şi cunoaşterea şi mărturisirea că am fost înviati spiritual, crezând în neprihănirea lui Dumnezeu.
Pavel a spus că acolo unde păcatul s-a înmultit, harul s-a înmultit şi mai mult (Romani 5:20). Atunci, oamenii l-au înteles greşit au spus că trebuie să continue să păcătuiască pentru a câştiga mai mult har. Dar Pavel i-a dezminţit. Lucrurile înca stau în suspans, după ce am crezut în botezul şi sângele Său. Păcatele lumeşti ne vor încercui şi văr încerca să ne preia inimile.
Totuşi, oridecâte ori se întâmpla aceasta, putem să ne sprijinim pe neprihănirea lui Dumnezeu şi să câştigăm slăbiciunea noastră sau să nu avem încredere. Putem trăi vieţi ca şi copii ai lui Dumnezeu, cu care El este mulţumit. Cu astfel de credinţe, putem să murim, să trăim şi să trăim cu Dumnezeu. Putem trăi restul vieţilor noastre, crezând şi urmărind neprihănirea lui Dumnezeu şi vom trăi veşnic în Împaratia Sa odată ce ajungem acolo.
Romani 6:23 spune, “Fiindcã plata pãcatului este moartea: dar darul fãrã platã al lui Dumnezeu este viaţa vecinicã în Isus Hristos, Domnul nostru.” Amin. Cei care s-au mărturisit lui Hristos ca Mântuitor al lor, cred în puterea botezului Său, efectul botezului Său şi efectul judecării Crucii. Amin.
Aleluia! Lăudat fie Domnul!