(Apocalipsa 14:1-20)
Pentru a-l învinge pe Anticrist când el apare în viitorul apropiat, ei trebuie să se pregătească să fie martirizaţi prin credinţa în Domnul. Pentru a face astfel, trebuie să cunoască bine despre şmecheriile rele pe care Anticrist le va aduce pe acest pământ. Doar atunci pot sta sfinţii împotriva lui şi-l pot învinge prin credinţă. Satan va încerca să distrugă credinţa creştinilor, făcându-i pe oameni să primească semnul numelui sau a numărului său.
Motivul pentru care încearcă să distrugă credinţa creştinilor este deoarece, stând împotriva lui Dumnezeu şi doborând credinţa celor neprihăniţi, el caută să-I prevină pe oameni de la primirea ştergerii păcatelor lor, prin evanghelia apei şi a Duhului. Anticrist îi va preschimba pe oameni în slujitorii ai săi şi-i va face să stea împotriva lui Dumnezeu. Pentru aceasta, Anticrist şi acoliţii săi care încă rămân în această lume, primesc o mare pedeapsă şi chinuri.
Cei neprihăniţi trebuie să-şi trăiască vieţile de credinţă cu o înţelegere clară a chinurilor celor şapte cupe pe care Dumnezeu le va turna peste duşmanii lor. Deoarece Dumnezeu spune în Deuteronom 32:35, “Răzbunarea este a mea, şi Eu voi răsplăti”, El va răzbuna asupra lor, moartea copiilor Săi. Astfel, trebuie să ne apărăm creidnţa şi să trăim o viaţă de victorie, mai degrabă decât să fim compleşiţi de mania noastră şi să facem lucrările sale neroditoare. Crezând în faptul că Dumnezeu îi va distruge pe toţi cei care încă rămân pe acest pământ, după martirismul lor, sfinţii trebuie să lupte împotriva lui Anticrist.
Cuvântul adevărului care nu trebuie să fie uitat niciodată
Ceea ce toţi ceicare au primit ştergerea păcatelor trebuie să-ţi amintească este că doar sfinţii fără păcat vor fi înviaţi şi răpiţi la scurt timp după ce sunt martirizaţi de Anticrist. Când vine ziua apariţiei lui Anticrist şi martirismul sfinţilor, nu trebuie niciodată să uităm că fiecare promisiune a lui Dumnezeu va fi împlinită în întregime.
Începând de la versetul 14 înainte, Cuvântul lui Dumnezeu din capitolul 14 ne învaţă că răpirea va veni cu siguranţă la sfinţi şi că timpul acestei răpiri este chiar după martirismul lor.
Nu trebuie să uităm niciodată că învierea şi răpirea noastră va veni după ce Satan îi face pe oameni să primească semnul său. Pentru cei neprihăniţi, care sunt martirizaţi de Anticrist, binecuvântările primei învieri şi răpirea îi aşteaptă.Cei neprihăniţi îşi vor îmbrăţişa martirismul sfânt pentru a-şi apăra credinţa în acest timp, deoarece vor refuza să primească semnul lui Satan. De aceea, neprihăniţii martirizaţi îşi vor primi răsplăţile, potrivit muncii de pe acest pământ şi li se va adăuga gloria lui Dumnezeu.
Nu jeli, nici nut e mania, când vezi că ceilalţi sfinţi sau slujitori din jurul tău sunt martirizaţi pentru a-şi apăra credinţa. Din contră, de fapt toţi sfinţii trebuie să-I mulţumească lui Dumnezeu şi să-I dea glorie pentru că le-a permis să fie martirizaţi pentru a-şi apăra credinţa, deoarece la scurt timp duăp aceea martirii vor fi înviaţi în trupuri sfinte şi vor fi răpiţi de Domnul.
Care sunt chinurile celor şapte cupe, pregătite pentru cei care stau împotriva lui Dumnezeu?
Versetul 19 spune: “Îngerul şi-a aruncat secera pe pământ, a tăiat via pământului şi a aruncat-o în marele teasc al mâniei lui Dumnezeu” cdei care au stat întotdeauna împotriva dragostei Sale, sunt destinaţi să primească de la Dumnezeu chinurile Sale înfricoşătoare, după martirismul sfinţilor, deoarece pe acest pământ au refuzat să accepte în inimile lor evanghelia apei şi a Duhului, dată de Domnul şi în schimb au stat împotriva ei. Aceştia sunt cei care au devenit duşmanii lui Dumnezeu, necrezând în mântuirea lui Isus Hristos, care a venit prin sângele şi apa Sa pentru a-i mântui de păcatul lor. Ei treuie să primească nu doar chinurile celor şapte cupe turnate de Dumnezeu, dar şi să primească chinul pedepsei înfricoşătoare a iadului, pentru totdeauna.
Aceştia sunt cele şapte chinuri pe care Dumnezeu le va aduce celor care nu sunt răpiţi de Domnul. După martirismul sfinţilor, Dumnezeu va turna fără milă aceste chinuri ale celor şapte cupe pe care le-a pregătit celor care, nefăcând parte din răpire, încă rămân pe acest pământ ca sclavi ai lui Satan şi vor continua să blasfemieze împotriva gloriei lui Dumnezeu.
Atunci de ce Dumnezeu îi face pe cei neprihăniţi să fie amrtirizaţi? Deoarece dacă cei neprihăniţi ar rămâne pe acest pământ cu cei care nu sunt născuţi din nou, El nu va putea turna chinurile celor şapte cupe, atunci când vine timpul. Şi deoarece Dumnezeu îi iubeşte pe cei neprihăniţi, El le permite să fie martirizaţi pentru a se alătura gloriei Sale. De aceea Dumnezeu îi va face pe cei neprihăniţi să fie martirizaţi, înainte de a da drumul chinurilor celor şapte cupe. Şi după învierea şi răpirea neprihăniţilor martirizaţi, El va turna nestingherit aceste chinuri pe pământ. Aceste chinuri ale celor şapte cupe sunt ultimele chinuri pe care Dumnezeu le va aduce omenirii, pe acest pământ.
Împărăţia de o mie de ani şi autoritatea sfinţilor
Era Împărăţiei de o mie de ani va începe când Domnul, împreună cu sfinţii Săi, coboară din nou pe acest pământ. Matei 5:5 ne spune: “Fericiţi sunt cei blânzi, pentru că al lor va fi pământul!” Când Se întoarce Domnul pe acest pământ împreună cu sfinţii, Cuvântul Psalmilor 37:29, că “cei neprihăniţi vor moşteni pământul”, va fi împlinit în întregime.
Astfel când coboară Domnul pe acest pământ, împreună cu toţi sfinţii, El le va da autoritatea de a face acest pământ să fie a lor. În acest timp, El le va da autoritatea de a domni peste zece oraşe şi încă alte cinci oraşe. Domnul va reînnoi acest pământ şi totul pe el, atunci când Se întoarce şi-i va face pe sfinţi să domnească împreună cu El peste pământ, timp de o mie de ani, de atunci încolo.
Atunci care este speranţa cu care cei neprihăniţi din această eră, trebuie să trăiască? Ei trebuie să trăiască sperând în ziua când Împărăţia lui Hristos se construieşte pe acest pământ. Când Împărăţia Domnului vine pe acest pământ, pacea, bucuria şi binecuvântările care curg din domnia Sa vor fi pe el. Trăind sub domnia Domnului, noi nu vom duce lipsă de nimic, ci vom trăi doar în ambundenţa şi perfecţiunea care se revarsă.
Când vine Împărăţia Domnului pe acest pământ, toate speranţele şi visele celor neprihăniţi vor fi împlinite. După ce vor trăi pe acest pământ timp de o mie de ani, cei neprihăniţi vor intra atunci în Împărăţia veşnică a Cerului, dar cei care au stat împotriva lui Dumnezeu, în contrast, vor fi aruncaţi în lacul veşnic cu foc şi pucioasă, suferind pentru totdeauna şi fără odihnă, zi şi noapte.
De aceea, cei neprihăniţi trebuie să trăiască în speranţă, aşteptând ziua Domnului. Toţi cei neprihăniţi nu trebuie să uite că martirismul, învierea, răpirea şi viaţa veşnică, toate le aparţin. Ţine în inima ta acest Cuvânt al adevărului şi speranţa pe care au auzit-o până acum şi ţine de ea, în statornicie.
Până în ziua întoarcerii Domnului, cei neprihăniţi vor trăi predicând evanghelia apei şi a Duhului şi punându-şi speranţa în Împărăţia Cerurilor. Cei neprihăniţi au autoritatea de a trăi pentru totdeauna în Împărăţia lui Dumnezeu şi autoritatea de a predica evanghelia apei şi a Duhului, pe acest pământ.
Ce trebuie să facă sfinţii care trăiesc pe acest pământ în această eră întunecată?
Este destul de clar că această eră este era întunericului şi că devine şi mai dificil să trăieşti în ea. Astfel, noi trebuie să predicăm celor păcătoşi evanghelia apei şi a Duhului şi să-i hrănim. Cei neprihăniţi trebuie să răspândească iubirea lui Dumnezeu în întreaga lume şi ştergerea păcatelor lor, care vine prin evanghelia apei şi a Duhului, dată de Isus Hristos. Aceasta trebuie să facă cei neprihăniţi.
Dacă ar pierde această oportunitate prezentă, nu va mai veni din nou la ei. Deoarece sfârşitul acestei lumi nu este departe, trebuie să predicăm şi mai mult evanghelia apei şi a Duhului şi să hrănim sufletele pierdute cu speranţa Împărăţiei lui Dumnezeu. Acesta este lucurul bun pe care ar trebui să-l facă cei neprihăniţi.
În lumea prezentă, sunt mulţi care, chiar dacă nu au Cuvântul evangheliei apei şi a Duhului, pretind că cred în Isus şi îşi trăiesc vieţile slujind Domnului. Dar cei care îşi duc vieţile religioase, fără adevărul real, sunt cu toţii profeţi falşi. Aceşti mincinoşi sunt înşelători care exploatează doar posesiunile materiale ale credincioşilor, în numele lui Isus.
De aceea ne este milă de cei care îşi trăiesc vieţile de credinţă, în timp ce sunt înşelaţi de aceşti profeţi falşi. Trăindu-şi vieţile de credinţă. Fără evanghelia apei şi a Duhului, aceşti creştini cu numele încă rămân păcătoşi şi continuă să trăiască sub blestemul Legii lui Dumnezeu, chiar dacă pretind să creadă în Isus. Ei trăiesc întotdeauna în păcat, ignoranţi la faptul că, dacă ar crede în evanghelia apei şi a Duhului, toate păcatele din inimile lor ar dispărea în mod complet, li s-ar face albe ca zăpada, şi li s-ar da Duhul Sfânt în dar.
În contrast, slujitorii lui Dumnezeu care cred şi predică evanghelia apei şi a Duhului, trăiesc în pace. Slujitorii lui Dumnezeu şi poporul Său se bucură în evanghelia apei şi a Duhului. Ei mărturisesc: “Luând păcatele lumii asupra Sa totul odată, cu botezul Său de la Ioan şi fiind judecat pe Cruce pentru aceste păcate, Domnul Isus a făcut ca toate păcatele lumii să dispară. Când am crezut în această mântuire a ispăşirii, toate păcatele mele care m-au apăsat din greu, au dispărut. Acum am devenit neprihănit.”
Cu aceste mărturisiri, sfinţii din Biseirca lui Dumnezeu Îi dau glorie lui Dumnezeu. Cei care au această credinţă pot avea în final speranţa pentru Cer.
Prima înviere este un eveniment rezervat sfinţilor
Într-un timp scurt, Domnul Se va întoarce în curând pe acest pământ. Într-un viitor nu prea îndepărtat, cineva care va deveni Anticrist, va apărea şi va imprima semnul său în mâna dreaptă sau pe fruntea multor oameni. Când vine acest timp, ar trebui să realizeză că cea de-a doua venire a Domnului, precum şi martirismul sfinţilor, învierea şi răpirea, toate sunt aproape de tine. Când soseşte o astfel de zi şi oră, ar trebui să realizezi că este ziua bucuriei pentru sfinţi, dar pentru cei păcătoşi care nu s-au născut din nou, o zi a judecăţii păcatului.
Toţi sfinţii vor fi înviaţi după martirismul lor şi se alătură mesei de nuntă a Mielului, cu Domnul. Când tu şi eu suntem martirizaţi în aceste timp, trupurile noastre vor fi în curând înviate şi răpite. Nu contează ce s-a întâmplat trupurilor sfinţilor care au murit înaintea noastră—indiferent dacă trupurile lor s-au făcut în pământ sau nu, ori nu mai au nici o formă, nu reprezintă o problemă.Când vine acest timp, sfinţii vor fi înviaţi nu în trupurile slabe ale prezentului, ci în trupuri perfecte. Cei neprihăniţi vor fi înviaţi în trupuri sfinte în acest timp şi vor trăi cu Domnul pentru totdeauna.
Chiar şi cînd ne aşteaptă timpuri dificile, când va apărea Anticrist şi ne va persecute, trebuie să ne apărăm credinţa în Isus Hristos, crezând în Cuvântul lui Dumnezeu pe care l-am ascultat. De asemenea, nu trebuie să uităm că, deoarece tu şi eu am crezut în evanghelia apei şi a Duhului, vom participa cu toţii la martirismul sfinţilor, prima lor înviere şi răpirea lor.
Acum, să nu cazi de la credinţa ta în acest adevăr şi să trăieşti o viaţă care luptă şi-l învinge pe Anticrist. Până când soseşte această zi, trebuie să fim împreună cu cei care au fost mântuiţi înaintea noastră, crezând în adevăr, să ţinem de Cuvântul lui Dumnezeu şi să-L urmăm pe Domnul în credinţă.
Chiar şi acum, sunt mulţi mincinoşi care îi înşală pe oameni
Chiar şi acum, nenumăraţi oameni, ca slujitori ai lui Satan, în învaţă pe alţii credinţa falsă. În mod deosebit, sunt mulţi mincinoşi care apără şi îşi învaţă congregaţia doctrina răpirii de dinaintea necazului, încercând să-i convingă că nu au nimic de-a face cu Necazul cel Mare de şapte ani.
În contrast, Biblia ne mărturiseşte clar că martirismul sfinţilor şi răpirea va veni imediat după cei trei ani şi jumătate ai Necazului. Să nu fim înşelaţi de astfel de mincinoşi. În schimb, să cunoaştem şi să credem că atunci când trec primii trei ani şi jumătate ale perioadei de şapte ani a Necazului, vom fi martirizaţi şi la scurt timp după aceea vom fi înviaţi şi răpiţi în mod simultan.
De aceea, trebuie să stăm departe de profeţii falşi care învaţă că nu au nimic de-a face cu Necazul cel Mare de şapte ani. Adevăraţii sfinţi cred că martirismul lor, învierea, răpirea şi masa de nuntă a Mielului va veni la scurt timp după primii trei ani şi jumătate a Necazului.
Atunci, cum ar trebui să trăim?
Ar trebui să fi realizat de-acuma că dacă oricine crede în Domnul ca Mântuitor—adică, Domnul care a venit în această lume, a purtat păcatele lumii cu botezul Său de la Ioan, a sângerat pe Cruce şi a înviat din morţi—Duhul Sfânt va veni în inima acestui credincios, în dar.
Trebuie să asculţi cu urechile şi să crezi cu inima ceea ce îţi spune Duhul Sfânt prin Biserica lui Dumnezeu şi să fii statornic în credinţa ta în Dumnezeu. Toţi sfinţii trebuie să-şi trăiască vieţile de credinţă, conduse de Biserica lui Dumnezeu. Nimeni nu poate predica singur evanghelia apei şi a Duhului, nici să o ţină, nici să o servească. De aceea Biserica lui Dumnezeu este atât de importantă chiar şi pentru sfinţii care s-au născut din nou deja.
Astfel, Dumnezeu Şi-a stability Biserica lu slujitorii Săi pe acest pământ şi prin ei Ei Îşi hrăneşte oile. În mod deosebit, lucrările lui Dumnezeu devin şi mai preţioase şi mai importante cu cât se apropie de noi vremurile din urmă şi astfel, mă rog şi sper să trăieşti o viaţă de credincioşie, umplută de Duhul Sfânt. Cu cât se apropie vremurile din urmă, cei neprihăniţi trebuie să muncească şi mai mult pentru a se aduna, a se ruga, a se mângâia, a se susţine, ajuta unii pe alţii şi de a trăi pentru Domnul, uniţi într-o singură inimă şi un singur scop.
Dumnezeu a permis sfinţilor, martirismul, învierea, răpirea şi viaţa veşnică. Să trăim cu toţii felul de viaţă care luptă împotriva lui Anticrist şi-l învinge şi apoi stă cu încredere înaintea lui Dumnezeu. Aleluia!