- All e-books and audiobooks on The New Life Mission website are free
- Explore multilingual sermons in global languages
- Two new revised editions in English have been released
- Check out our website translated into 27 languages
Temă 9: Romani (Comentarii asupra Cărții Romani)
[8-6] Cei care moştenesc Împaratia lui Dumnezeu (Romani 8:16-27)
(Romani 8:16-27)
“Însus Duhul adevereşte împreunã cu duhul nostru cã sîntem copii ai lui Dumnezeu şi, dacã sîntem copii, sîntem si mostenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreunã moştenitori cu Hristos, dacã suferim cu adevãrat împreunã cu El, ca sã fim şi proslãviţi împreunã cu El. Eu socotesc cã suferinţele din vremea de acum nu sînt vrednice sã fie puse alãturi cu slava viitoare, care are sã fie descoperitã faţa de noi. De asemenea, şi firea aşteaptã cu o dorinţa înfocatã descoperirea fiilor lui Dumnezeu. Cãci firea a fost supusã desertãciunii - nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o - cu nãdejdea însã, cã şi ea va fi izbãvitã din robia stricãciunii, ca sã aibã parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. Dar ştim cã pînã în ziua de azi, toatã firea suspinã şi sufere durerile naşterii. şi nu numai ea, dar şi noi, cari avem cele dintîi roade ale Duhului, suspinãm în noi, şi aşteptãm înfierea, adicã rãscumpãrarea trupului nostru. Cãci în nãdejdea aceasta am fost mîntuiţi. Dar o nãdejde care se vede, nu mai este nãdejde: pentrucã ce se vede, se mai poate nãdãjdui? Pe cînd, dacã nãdãjduim ce nu vedem, aşteptãm cu rãbdare şi tot astfel şi Duhul ne ajutã în slãbiciunea noastrã: cãci nu ştim cum trebuie sã ne rugãm. Dar însus Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrãite şi Cel ce cerceteazã inimile, ştie care este nãzuinţa Duhului; pentrucã El mijloceşte pentru sfinţi dupã voia lui Dumnezeu.”
“Însus Duhul adevereşte împreunã cu duhul nostru cã sîntem copii ai lui Dumnezeu şi, dacã sîntem copii, sîntem si mostenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreunã moştenitori cu Hristos, dacã suferim cu adevãrat împreunã cu El, ca sã fim şi proslãviţi împreunã cu El. Eu socotesc cã suferinţele din vremea de acum nu sînt vrednice sã fie puse alãturi cu slava viitoare, care are sã fie descoperitã faţa de noi. De asemenea, şi firea aşteaptã cu o dorinţa înfocatã descoperirea fiilor lui Dumnezeu. Cãci firea a fost supusã desertãciunii - nu de voie, ci din pricina celui ce a supus-o - cu nãdejdea însã, cã şi ea va fi izbãvitã din robia stricãciunii, ca sã aibã parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. Dar ştim cã pînã în ziua de azi, toatã firea suspinã şi sufere durerile naşterii. şi nu numai ea, dar şi noi, cari avem cele dintîi roade ale Duhului, suspinãm în noi, şi aşteptãm înfierea, adicã rãscumpãrarea trupului nostru. Cãci în nãdejdea aceasta am fost mîntuiţi. Dar o nãdejde care se vede, nu mai este nãdejde: pentrucã ce se vede, se mai poate nãdãjdui? Pe cînd, dacã nãdãjduim ce nu vedem, aşteptãm cu rãbdare şi tot astfel şi Duhul ne ajutã în slãbiciunea noastrã: cãci nu ştim cum trebuie sã ne rugãm. Dar însus Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrãite şi Cel ce cerceteazã inimile, ştie care este nãzuinţa Duhului; pentrucã El mijloceşte pentru sfinţi dupã voia lui Dumnezeu.”
Toţi oamenii care au fost iertaţi de păcatele lor, cred în evanghelia apei şi a Duhului şi au Duhul Sfânt în inimile lor. Se spune în 1Ioan 5:10: “Cine crede în Fiul lui Dumnezeu, are mãrturisirea aceasta în el”. Cel acre are neprihănirea lui Dumnezeu în inima sa,Duhul Sfânt locuieşte în el şi este credinţa în evanghelia apei şi a Duhului care face posibil Duhului Sfânt să locuiască veşnic în inima sa.
Noi am devenit copii lui Dumnezeu, având păcatele noastre iertate prin credinţa în evanghelia apei şi a Duhului. Duhul Sfânt a locuit în inimile noastre şi a devenit mrtorul nostru, yicând: “Voi sunteţi copiii lui Dumnezeu şi poporul Său”. Pe de altă parte, pentru cei care nu au Duhul Sfânt în inimile lor, Legea poartă mărturie, “Voi nu sunteţi copiii lui Dumnezeu, ci păcătoşi.”
Celor care cred în evanghelia apei şi a Duhului, Duhul Sfânt poartă mărturie: “Voi sunteţi copii lui Dumnezeu. Sunteţi poporul fără păcat al lui Dumnezeu.” Dumnezeu a făcut aceasta destul de clar pentru ca noi să cunoaştem aceasta, pentru a deveni copiii lui Dumnezeu, trebuie să credem în evanghelia apei şi a Duhului.
Probabil te întrebi: “Nu simt nimic, înseamna aceasta deci că nu sunt copilul lui Dumnezeu?”. Unii oameni sunt atât de infantili în credinţa lor şi probabil că nu realizează că au Duhul Sfânt în inimile lor. Dar Duhul Sfânt ne confirmă cî deşi ne îndoim, Duhul ne înveseleste, spunând: “Hei! Voi sunteţi copiii lui Dumnezeu! Nu crezi în evanghelia apei şi a Duhului?. Deoarece crezi, sunteţi pooprul lui Dumnezeu.” De aceea, chiar dacă vă îndoiti, dacă credem în evanghelia apei şi a Duhului, suntem copiii lui Dumnezeu. Duhul Sfânt mărturiseşte că noi suntem copiii lui Dumnezeu. Duhul Sfânt nu este ceva ce locuieşte în inimile noastre, prin sentimentele şi simţurile noastre. Cei care cred în evanghelia apei şi a Duhului, nu au nici un păcat în inimile lor şi din moment ce nu au nici un păcat, Duhul Sfânt locuieşte în ei. Cu siguranţă că ei sunt copiii lui Dumnezeu.
Duhul Sfânt ne spune în inimile noastre, “dacă credeţi în botezul, Crucea Sa şi aţi fost iertaţi; de aceea nu aveţi nici un păcat şi sunteţi copiii lui Dumnezeu.
Totuşi, dovada Sa nu vine în vocea, ca cea a unei fiinţe umane. Astfel, nu aştepta să auzi o vocea bubuitoare! Dacă doreşti să asculţi o voce, atunci Satan îsi poate deghiza vocea ca cea a fiinţei umane şi să încerce să te ispitească. Satan lucrează, intrând în gândurile oamenilor, în timp ce Duhul Sfânt lucrează potrivit Cuvântului lui Dumnezeu.
Cei care au neprihănirea lui Dumnezeu sunt copiii şi moştenitorii Săi
Să citim versetul 17 împreuna: “şi, dacã sîntem copii, sîntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreunã moştenitori cu Hristos, dacã suferim cu adevãrat împreunã cu El, ca sã fim şi proslãviţi împreunã cu El.”
Dacă suntem copiii lui Dumnezeu, suntem şi moştenitorii Săi. Şi un moştenitor este cineva care primeşte totul de la părinţii săi. Cu alte cuvinte, avem dreptul să împartasim tot ceea ce are Dumnezeu Tatăl. Dacă suntem întrebati: “Cine este moştenitorul Dumnezeului Tată?”, noi putem răspunde: “Oamenii care cred în evanghelia apei şi a Duhului şi care au fost iertaţi de păcatele lor, sunt moştenitorii Săi”.
Oamenii cu acest fel de credinţă sunt binecuvântaţi şi vor moşteni gloria lui Dumnezeu din Împaratia Sa, cu Hristos. Se afirmă aici că, din moment ce suntem făcuţi moştenitorI cu Hristos, pentru a fi glorificaţi împreuna, trebuie să şi suferim împreuna cu El. Pentru a fi făcuţi moştenitori împreuna cu Hristos înseanma a trăi veşni în Împaratia Tatălui. Dacă crezi în evanghelia apei şi a Duhului, atunci sunteţi făcuţi moştenitori împreuna cu Hristos. Noi suntem făcuţi moştenitorI, deoarece vom moşteni tot ceea ce are Tatăl nostru.
Din când în când, simt Împaratia lui Dumnezeu că se apropie. Totul se întâmpla în timpul său bun. Promisiunile lui Dumnezeu din Biblie sunt de asemenea împlinite, una câte una. Acum, tot ce a mai rămas, este ca poporul lui Israel să se pocăiască, să-L mărturisească pe Isus ca Mântuitor al lor şi să fie mântuiţi de păcatele lor, împreuna cu alte câteva lucruri. Israel trebuie să-L primească pe Isus ca Mântuitorul lor, în timpul Necazului cel Mare de şapte ani.
Realizarea Împaratiei lui Dumnezeu pe pământ şi în Cer se leagă de pocăinţa israeliţilor. Eu cred că ultima yi va veni în curând. Cred că ziua este aproape când cei care cred evanghelia apei şi a Duhului va locui veşnic cu Dumnezeu. Întreaga lume a aşteptat anul 2000 şi au crezut că va avea acea zi, dar anul 2000 a trecut deja. Grijile tumultuoase despre Virusul Milenium au trecut şi suntem deja la jumătatea anului 2002, când de fapt, mulţi oameni ai lumii crezuseră că toate schimbările de pe pământ se vor întâmpla în anul 2000.
Totuşi, mult aşteptata Împaratie a lui Dumnezeu înca se apropie la fiecare din noi. Şi Duhul Sfânt îi conduce pe cei care au fost iertaţi de păcate, pentru a face simţită apropierea Împaratiei lui Dumnezeu. Acum, ca înainte, totul va fi împlinit aşa cum a spus Dumnezeu. Să aşteptăm acea zi cu credinţă.
În viitor, Israel va deveni piatra de poticnire şi un obstacol penru pacea lumii, şi pentru aceasta va aduna duşmănia multor naţiuni. Aceasta este ceea ce ne spune Biblia—că Israel va deveni duşmanul multor şi apoi unii dintre israeliţii vor realiza că Mesia pe care L-au aşteptat de atâta timp, a fost într-adevăr Isus. Ceea ce a planificat Dumnezeu este pe care să fie realizat. Totuşi, toate aceste lucruri vor avea loc la timpul potrivit, astfel că n-ar trebui să le aşteptăm să se întâmple la o anumită dată şi timp, după cum unii prezic unii escatologi nechibzuiţi. Cei care cred în evanghelia apei şi a Duhului vor ajunge să vadă profeţiile lui Dumnezeu cum se adeveresc. Credincioşii au speranţa că vine Împaratia de pe pământ promisă a lui Dumnezeu şi Împaratia Cerurilor. Cred că o astfel de zi este lângă noi.
Timpul va veni în curând când lucrurile pe care le-a pomis Domnul se vor adeveri un câte una. Am încredere că ziua când Împaratia de o mie de ani şi Împaratia lui Dumnezeu, promisă de Dumnezeu, va fi realizată, este foarte aproape. Şi tu crezi astfel, inspirat de Duhul Sfânt, aşa cum sunt? Crezi că fiecare profeţie a lui Dumnezeu va fi împlinita prin Duhul Sfânt? Duhul Sfânt ne ajută să credem promisiunile lui Dumnezeu cu toată inima.
Prin Duhul Sfânt suntem siguri în inimile noastre că promisiunile lui Dumnezeu din ultimele zile se vor adeveri în curând. Noi credem prin Duhul Sfânt că ce trece prin inimile noastre şi speranţele noastre, se vor adeveri împtruna cu toate profeţiile lui Dumnezeu. Aceasta este adevărata credinţă.
Tu şi eu suntem moştenitorii tuturor binecuvântărilor promise ale lui Dumnezeu; de aceea avem nevoie să aşteptăm în Duhul Sfânt. Împaratia lui Dumnezeu va veni la noi în scurt timp. Israeliţii vor crede în curând şi Îl vor accepta pe Isus Hristos, ca Mesia al lor.
Mulţi oameni Îl aşteaptă chiar acum, spunând: “Te rog să vii Doamne Isuse”. Pavel a spus că din moment ce este moştenitorul lui Dumnezeu, suferinţa prin care a trecut, nu putea fi comparată cu gloria pe care avea să o primească în curând. Aceasta însemna că, pentru a primi gloria împreuna cu Hristos, vom avea de suferit cu El, de asemenea. Aceasta este deoarece noi credem şi aşteptăm să vină Împaratia Cerurilor. Pentru a primi gloria cu Hristos, şi noi trebuie să suferim cu El.
Speranţa lui Pavel a fost ca toată creaţia, inclusiv toate animalele şi plantele, să fie eliberată de moarte. De aceea toată creaţia aşteaptă cu sinceritate venirea fiului lui Dumnezeu. Speranţa fiilor lui Dumnezeu este că ziua va veni când toate creaturile vor putea trăi veşnic.
De aceea, noi trebuie să realizăm că noi credinioşii am fost binecuvântaţi cu vieţi veşnice. Dacă vom vedea ziua Domnului nostru în timpul vieţilor noastre, sau dacă Domnul nostru ne va trezi din somnul nostru pentru a ne lua, va trebui să-L aşteptăm.
Este gloria lui Dumnezeu cea care va fi revelată în noi cu adevărat măreţ?
Gloria care va fi în curând revelată celui nepihănit, este o glorie veşnică—moştenind Împaratia veşnică şi trăind veşnic în gloria lui Dumnezeu. Nu va mai fi moarte, nici tristeţe, nici plânset. Nu va mai fi durere în Împaratie, iar Împaratia nu are nevoie de soare sau lună să strălucească asupra ei, deoarece gloria lui Dumnezeu o luminează. Mielul este lumina sa. Este un loc unde doar Isus şi cei născuţi din nou, credincioşii născuţi din nou sunt găsiţi şi este împlinita cu gloria lui Dumnezeu. Împaratia este umplută cu raze de aur. Gloria Împaratiei pe care o aşteptăm este atât de minunată, Pavel ne spune că suferinţele noastre nu sunt nimic, comparate cu gloria care ne va fi revelată.
Uneori putem vedea gloria lui Dumnezeu în natură, în timp ce lucrăm pentru Dumnezeu în această lume. Când ne uităm la florile colorate în multe culori, iarba umezită de rouă, natura în frunze strălucitoare, atmosfera caldă de primăvară, prospeţimea pădurilor, vânturile clare, stelele care strălucresc puternic în nopţile reci; când ne gândim la cele patru anotimpuri, nu putem decât să ne gândim la Cer. Când vedem aceste minuni ale creaţiei lui Dumnezeu, sperăm că Împaratia lui Dumnezeu va veni chiar şi mai repede.
Când va veni Împaratia lui Dumnezeu, nu va mai fi moarte şi vom trăi glorios. Nu va lipsi nimic, astfel că vom trăi în abundenţă şi prosperitate. Doar gândul că voi trăi cu glorie într-un loc unde totul este perfect şi gata să-mi umple inima cu gloria lui Dumnezeu. Faptul că toate acele lucruri vor deveni ale noastre, credincioşii, este ca un vis şi ne face să fim mulţumitori înca odată că ne-am născut din nou. Îi mulţumesc Domnului care mi-a umplut din plin inima cu speranţă.
Chiar acum, putem spera la Cer doar prin imaginaţia noastră, dar ştim că în viitor, toate promisiunile lui Dumnezeu cor deveni realitate. Speranţa noastră astfel devine mai intensă, iar simţul apropierii gloriei lui Dumnezeu devine mai puternică, cu cât trec zilele.
De aceea, credincioşii speră în viitor. Credinţa în Dumnezeu şi speranţa pentru viitor este gloria şi credinţa celor care vor moşteni Împaratia lui Dumnezeu. Atunci, este aceasta credinţa glorificată, o binecuvântare dată doar celor care cred în evanghelia apei şi a Duhului?. Răspunsul este un emfatic, da! Doar timpul trebuie să treacă înainte ca gloria lui Dumnezeu să fie acordată celor neprihăniţi, celor care cred în evanghelia apei şi a Duhului. La timpul potrivit, promisiunile lui Dumnezeu, a tututor gloriilor, ni se vor adeveri. Toate aceste lucruri glorioase se vor întâmpla credincioşilor. Gloria care ne aşteaptă este copleşitor de splendidă şi frumoasă.
Tu şi eu, care avem aceeaşi credinţă în evanghelia apei şi a Duhului, suntem poporul care va intra în gloria Împaratiei lui Dumnezeu. Lumea încurcata şi rea ne poate întuneca inimile uneori, şi putem deveni descurajaţi şi dezorientaţi. Dar cei care s-au născut din nou, pot depăşi aceste greutăţi, crezând că au devenit moştenirorii lui Dumnezeu. Chiar dacă pot fi tot felul de probleme în inima credincioşilor fără păcat, ei vor putea să găsească putere şi să trăiască, amintindu-şi de promisiunile lui Dumnezeu. Sunt mulţumitor că Duhul Sfânt rămâne în inimile noastre, ne alină şi mărtusireşte duhurilor noastre, că suntem copiii lui Dumnezeu.
Cei care au fost recent răscumpăraţi de păxcatele lor, ar trebui să se uite la gloria Cerului şi să trăiască în speranţă. Noi am devenit poporul lui Dumnezeu în mod egal. Dacă ai fi trăit mult timp o astfel de viaţă de credinţă în biserică, poţi vedea Duhul Sfânt sin suflete, bucurându-se în bogăţiile moştenirii noastre glorioase.
Chiar şi inimile celor neprihăniţi gem pe acest pământ
Să citim versetul 23 împreuna: “şi nu numai ea, dar şi noi, cari avem cele dintîi roade ale Duhului, suspinãm în noi, şi asteptãm înfierea, adicã rãscumpãrarea trupului nostru.” Să ne întrebam noi însine, “Ce sperăm în viaţa noastră?” Noi, credincioşii, trăim sperând răscumpărarea trupurilor noastre. Când spunem că suntem copiii lui Dumnezeu, înseamna că doar duhurile noastre sunt copiii lui Dumnezeu. Corpurile noastre nu au primit înca gloria, astfel că totţi credincioşii sper că şi corpurile lor vor fi schimbate.
Când corpurile credincioşilor poartă gloria lui Dumnezeu, ar putea să treacă prin foc şi nu s-ar arde, şi ar putea merge prin tot felul de obstacole sau ziduri. Trupurile noastre schimbate vor fi libere de limitările timpului şi spaţiului.
Dar trupurile noastre nu s-au schimbat înca, astfel că noi, cei care avem cele dintâi roade ale Duhului, gemem în interior. Astfel, oamenii neprihăniţi care s-au născut din nou, crezând în evanghelia apei şi a Duhului, aşteaptă răscumpărarea trupului.
A geme! E scris că, chiar şi cel care primeşte primele roade ale Duhului, geme. Ai simţit Duhul Sfânt gemând în interiorul tău?. Când a gemut?. Duhul Sfânt geme când încercam să urmărim dorinţele carnale.
Când ne uităm la lume şi dragostea pe care o vedem, Duhul Sfânt din noi geme. Trupurile noastre nu s-au schimbat, astfel că ei se bucură şi încearca să urmărească lucruri lumeşti, dar deoarece sufletele noastre s-au schimbat deja, Duhul Sfânt din interiorul nostru geme. Astfel, noi trebuie să ne întoarcem inimile care încearca să urmărească plăcerile lumeşti şi să primească călăuzirea Duhului Sfânt.
Duhul Sfânt geme în interiorul nostru, care suntem moştenitorii lui Dumnezeu, deoarece Duhul Sfânt este în noi. Trăind în această lume putem vedea cât de întunecat este viitorul şi cât de slabe sunt trupurile noastre; în timpul acestor zile, ar trebui să ne uităm sus şi să dorim binecuvântările moştenitorilor lui Dumnezeu, deoarece ei ştiu că şi trupurile lor vor fi răscumpărate. Credincioşii aşteaptă ziua când vor avea trupuri perfecte, ce sunt complet răscumpărate.
Trăind cu speranţa glorioasă
Să citim versetele 24 şi 25 într-o singură voce. “Cãci în nãdejdea aceasta am fost mîntuiţi. Dar o nãdejde care se vede, nu mai este nãdejde: pentrucã ce se vede, se mai poate nãdãjdui? Pe cînd, dacã nãdãjduim ce nu vedem, aşteptãm cu rãbdare.” “Am primit noi iertarea tuturor păcatelor noastre, în speranţa Împaratiei lui Dumnezeu?” Să ne întrebam această întrebare. Noi am zis că am primit iertarea păcatelor noastre, crezând în evanghelia apei şi a Duhului. “Pe cînd, dacã nãdãjduim ce nu vedem, aşteptãm cu rãbdare.” Dumnezeu spune astfel.
Pentru a merge în Rai şi a fi eliberaţi de păcatele noastre, trebuie să fim mântuiţi, crezând în Cuvântul apei şi a Duhului. După ce am fost mântuiţi de toate păcatele noastre, dacă ne întoarcem ochii înspre lume şi sperăm ceea ce se poate vedea, atunci aceasta înseamna că nici nu cunoaştem gloria lui Dumnezeu, şi nici nu o aşteptăm. Dacă sperăm ceea ce vedem, atunci nu poate fi speranţă. De aceea Pavel a întrebat: “De ce se speră în ceva ce se vede?” Noi, care acum am devenit cei neprihăniţi, nu ar trebui să sperăm la ceea ce este pe pământ, ci noi, potrivit promisiunii Sale, ar trebui să căutăm un cer nou şi un pământ nou, în care locuieşte neprihănirea Sa (2 Petru 3:13).
Acest fel de credinţă este ceea ce speră cel neprihănit. Cei neprihăniţi trăiesc pentru un Cer nou şi un pământ nou. Ceea ce putem vedea cu ochii noştri umani, nu este ceea ce sperăm cu adevărat. Ceea ce noi putem vedea cu ochii noştri umani nu este ceea ce sperăm. Noi nu putem vedea cu ochii noştri, astfel că noi aşteptăm Împaratia glorioasă promisă a lui Dumnezeu, cu ochii noştri spirituali. De aceea, cei care sunt cu adevărat neprihăniţi, îsi pun încrederea în Împaratia Cerurilor. Speranţa este de a crede că ceea ce ne-a spus Dumnezeu, se va adeveri cu adevărat.
Dumnezeu a spus: “Acum dar rãmîn aceste trei: credinţa, nãdejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.” (1 Corinteni 13:13). Noi am primit ştergerea păcatelor prin credinţa şi speranţa noastră pentru Împaratia Cerurilor. Împaratia Sa va veni pe pământ şi va fi prezentă în Ceruri şi sperăm că vom trăi veşnic în Împaratia Sa. De aceea noi credem în Cuvântul promis şi înduram suferinţele noastre prezente.
Este scris aici: “Pe cînd, dacã nãdãjduim ce nu vedem, aşteptãm cu rãbdare.” Ceea ce noi nădăjduim nu este ceva ce putem vedea cu ochii noştri. Noi aşteptăm promisiunile lui Dumnezeu pe care nu le putem vedea în mod fizic. Promisiunile lui Dumnezeu se vor adeveri pentru noi credincioşii, deoarece ni se spune că gloria lui Dumnezeu va fi în curând revelată, iar noi credem în această promisiune. Din moment ce noi credem că Domnul nostru se reîntoarce pe acest pământ, putem îndura suferinţele noastre prezente.
Îmapratia lui Dumnezeu va veni pe acest pământ, fără nici o îndoiala. Când evanghelia este răspândită tutturor naţiunilor, Împaratia Cerurilor va veni cu siguranţă. Cel neprihănit aşteaptă ziua cu răbdare. Domnul nostru va veni în timp ce aşteptăm. Acesta este adevărul pentru tine şi mine, care trăim în această eră.
Este o conlucrătoare ucrainiancă ce traduce cărţile noastre în limba ucrainiană. De curând a văzut căzând, clădirile de la World Trade Center, de către atacul terorist şi a spus că s-a simţit confuză şi i-a fost frică. A întrebat dacă aceasta ar putea fă anunţarea “erei calului galben”, din Apocalipsa şi a cerut orice carte care e legată de partea aceasta a Scripturii.
În mod definitiv, noi nu putem spune că acest incident este un îneput al erei calului galben, dar nu putem nega că nu ar putea fi legată de asta. Dacă se întâmpla frecvent lucruri de felul acesta, atunci vor fi războaie, iar naţiunile se vor lupta unele cu altele. Când izbucnesc războaiele, lumea va suferi de foamete, iar “era calului galben” ar putea deveni dintr-o dată adevărată.
Astfel, când văd aceste incidente care prezic distrugerea lumii, îmi reînniesc voia că ar trebui să răspândim evanghelia până la marginile pământului. Este adevârat că ne pierdem speranţa pentru această lume şi că inimile noastre gem când ne lovesc tragediile. Totuşi, atâta vreme cât trăim, trebuie să aşteptăm Împaratia lui Dumnezeu, pe care nu o putem vedea cu ochii noştri, decât cu ochii noştri spirituali.
Deoarece noi credem în evanghelia apei şi a Duhului, sperăm în Împaratia Cerurilor şi o aşteptăm cu perseverenţă. Deoarece noi credem că Împaratia Cerurilor se apropie de noi, putem îndura toate greutăţile noastre. Este posibil, deoarece Duhul Sfânt locuieşte în inimile noastre.
Suferi? Îndura bine şi ai răbdare. Nu doar tu suferi, ci toţi. Vom avea speranţa că atunci când e gata, totul se va întoarce bine. Ştii că nu poţi să dezvolta speranţă în mod spiritual, când nu suferi greutăţi în mod fizic?. Când corpul este prea confortabil, nu-L căutăm pe Dumnezeu şi binecuvântare de la El. Astfel noi ne îndepartam de Dumnezeu. Noi, care ne-am născut din nou, ar trebui să sperăm în gloria care vine şi să înduram greutăţile noastre prezente.
Dumnezeu a spus că cei care îndura greutăţi cu perseverenţă pentru Domnul, sunt binecuvântaţi. Ziua când vine Împaratia lui Dumnezeu pe pământ, va sosi şi vom intra în Împaratia Sa. Noi trebuie să înduram, să avem răbdare şi să nu ne pierdem răbdarea cu privire la acea zi. Indiferent cât de trist sau cât de greu poate fi acum, trebuie să aşteptăm şi să perseverăm până când vine Împaratia lui Dumnezeu, ca pământ şi cer nou.
Duhul Sfânt îi ajută pe cei care au neprihănirea lui Dumnezeu
Să citim versetul 26: “şi tot astfel şi Duhul ne ajutã în slãbiciunea noastrã: cãci nu ştim cum trebuie sã ne rugãm. Dar însus Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrãite.”
Se roagă Duhul Sfânt pentru noi? Da, se roagă! Duhul Sfânt ne cunoaşte slăbiciunile şi se roagă pentru noi.
Am vorbit puţin despre suspinele Duhului Sfânt. Ca să trecem din nou prin aceasta, Duhul Sfânt suspină când ne îndreptam înspre direcţia pe care Dumnezeu nu ne doreşte să mergem. Când ne uităm la împrejurarile lumii şi suspinăm cu ea, când ne îndreptam în direcţia în care Dumnezeu Tatăl nu vrea să mergem, sau când nu respectăm voia Tatălui şi ne trăim vieţile, indiferent de voia Sa, Duhul Sfânt suspină.
Când Duhul Sfânt, care trăieşte într-un credincios născut din nou, suspină ceea ce nu se poate rosti, pierdem energia din inimile noastre şi devenim slabi. Atunci, Duhul Sfânt ne face să ne rugăm. Uneori, Duhul Sfânt face rugăciuni pentru noi, sau ne face conştienţi de faptul că avem nevoie să ne rugăm.
Duhul Sfânt suspină în inimile noastre şi ne face să ne rugăm înaintea tatălui nostru, potrivit voii Sale. “Doamne Dumnezeule, Tu ne-ai şters păcatele prin botezul şi sângele Tău de pe Cruce şi prin aceasta am devenit copiii Tăi. Sperăm cea de-a doua venire se va adeveri în curând. Ne rugăm ca voia Ta să se adeverească.” Aşa ne rugăm noi.
Noi cerem credinţă spirituală. “Dumnezeule, suntem săraci şi mici naintea Ta, de aceea te rog să ne dai credinţă ca voia ta să se facă.” Atunci, Dumnezeu ne ajută, deoarece ne cunoaşte slăbiciunile. Duhul Sfânt nu ne lasă singuri, ci ne face să ne rugăm potrivit voii lui Dumnezeu şi de asemenea se roagă pentru noi, întarindu-ne inimile.
Duhul Sfânt ne face să ne rugăm potrivit voii lui Dumnezeu şi aopi cerem ajutorul, El ne face de cunoscut care este voia lui Dumnezeu pentru noi şi ne dă o putere nouă.
“Cãci nu ştim cum trebuie sã ne rugãm. Dar însus Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrãite.”
Ştiţi aceste lucruri?. Când crezi şi te comporţi diferit de ceea ce doreşte Dumnezeu ca noi sa facem, simţi că Duhul Sfânt ne spune nouă, poporul neprihănit, că ceva este greşit?. Duhul Sfânt spune: “Hei, eşti greşit!”, iar inimile noastre încep să suspine. Ai ştiut că Duhul Sfânt este Acela care suspină?. Probabil că ai experimentat că, atunci când inima persoanei neprihănite este în bucurie, este deoarece Duhul Sfânt se bucură în interior. Atunci, vei şti că, atunci când inima ta suspină, ese Duhul Sfânt care suspină.
Când noi suntem slabi şi ne comportăm potrivit, Duhul Sfânt suspină şi se roagă pentru noi, iar Dumnezeu Tatăl nostru ne dă putere. Duhul Sfânt ne-a făcut să ne rugăm pentru toate lucrurile, să ne dea putere spirituală. De aceea, cei care au Duhul Sfânt în inima lor, sunt foarte fericiţi. Duhul Sfânt ne dă putere prin Cuvântul lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Duhul Sfânt lucraeză cu cuvântul Său în inimile noastre, pentru a ne da putere nouă spirituală.
Duhul Sfânt nu doreşte să vorbim pe alte căi. El ne dă putere prin Scriptură, biserica lui Dumnezeu şi prin părtăşia cu fraţii şi surorile noastre. De aceea, biserica lui Dumnezeu este foarte importantă şi de aceea biserica are un rol foarte important de jucat în lucrările Duhului Sfânt.
În biserică sunt credincioşii, tovarăşii lor, laudele şi mesajele. Indiferent de cine sunt predicatorii, Duhul Sfânt este prezent şi lucrează în ei, astfel ca ei să poată da mesaje potrivite de care este nevoie la timpul potrivit. Duhul Sfânt lucrează printre acei care dau mesajul I cei care îl primesc, trezindu-le inimile şi dându-şi unii celorlalţi binecuvântările de care au acum nevoie. Duhl Sfânt face aceasta în biserica lui Dumnezeu, unde sunt adunaţi oamenii neprihăniţi. De aceea biserica sete foarte importanta pentru credincioşi. Când un credincios trece printr-un timp greu în inima sa şi totuşi nu poate să-şi împartaseasca durerea cu alţii, slujitorii lui Dumnezeu vor putea totuşi să observe aceasta, prin Duhul Sfânt. Dacă credinioşii se află într-o biserică a lui Dumnezeu, Duhul Sfânt va putea să atingă şi să le mângâie inimile. Duhul Sfânt îi va ajuta să ţină Scriptura şi să le dea putere să se reînvigoreze.
Când ne trăim vieţile de credinţă, credem în evanghelia apei şi a Duhului, primim iertarea păcatelor, devenim copiii lui Dumnezeu, şi ca dovadă, primim Duhul Sfânt în dar. Atunci, Dumnezeu ne dă biserica Sa. După ce ne dă biserica, Dumnezeu le vorbeşte slujitorilor Săi, prin biserică, şi-i face pe slujitorii Săi să predice mesajul Său. El ne vindecă rănile cu Scriptura, dă putere celor care sunt slabi, îi binecuvântează pe cei care sunt săraci la inimă şi le dă abilitatea să poarte lucrarea Sa. El Îsi duce voia prin noi. De aceea, credincioşii trebuie să se unească unul cu altul în biserică. Credinţa fără unitate este o credinţa falsă.
Crezi că Duhul Sfânt locuieşte în inima ta?. Când noi ne unim cu biserica lui Dumnezeu, după cum spune în Scriptură şi după cum biserica ne spune în mesajul său, Duhul Sfânt ne va ajuta şi ne va dschide ochii la adevăr, dându-ne binecuvântări. Astfel, uniţi-vă cu biserica, cu o astfel de credinţă. Duhul Sfânt se va bucura atunci.
Noi am trăit până la această oră cu ajutorul Duhului Sfânt. Noi vom trăi de asemenea cu ajutorul Său în viitor. De aceea Duhul Sfânt este atât de important pentru noi, care am primit iertarea tuturor păcatelor noastre. Noi trebuie să ştim şi să credem că Duhul Sfânt există. Noi trebuie să ştim că trebuie să trăim prin Duhul Sfânt şi să primi călăuzirea Sa în inimile noastre. Cei care au Duhul Sfânt în inimile lor trebuie să-I urmeze voia. Dacă eşti o persoană neprihănită, atunci Duhul Sfânt locuieşte în tine şi astfel trebuie să urmezi legea vieţii, după cum te călăuzeşte Duhul Sfânt.
Să citim versetul 27 împreuna: “şi Cel ce cerceteazã inimile, ştie care este nãzuinţa Duhului; pentrucã El mijloceşte pentru sfinţi dupã voia lui Dumnezeu.” DumnezeuTatăl cunoaşte mintea Duhului care locuieşte în noi. Duhul Sfânt cunoaşte tot ce este în mintea noastră; de aceea, Dumnezeu Tatăl cunoaşte tot ce este în mintea noastră. Cum ar fi: “El, Duhul Sfânt Se roagă pentru sfinţii, potrivit voii lui Dumnezeu.”
Aceasta înseamna că Tatăl nostru cunoaşte ce este în mintea Duhului Sfânt, ir Duhul Sfânt se roagă potrivit voii tatălui nostru. Astfel credincioşii ajung să trăiască potrivit voii lui Dumnezeu. De aceea, cei care sunt iertaţi de păcatele lor găsesc beneficiile vieţilor lor de credinţă prin Duhul Sfânt. Minţile neprihăniţilor sunt conduse prin trezirile Duhului Sfânt.
Problemele se ridică în biserică atunci când cei care nu au Duhul Sfânt în inimile lor, se găsesc în biserica lui Dumnezeu. Cei care nu cred în evanghelia apei şi a Duhului, nu au Duhul Sfânt în ei şi astfel nu pot comunica cu adevăraţii credincioşi, care nu au Duhul Sfânt. Ei aduc multe probleme în biserică. În contrast, când ascultă cei cu Duhul Sfânt, inimile lor au pace, deoarece pot întelege ce încearca să le spună Dumnezeu, prin slujitorul Său.
Oricine a fost iertat de păcatele sale, cu siguranţă are Duhul Sfânt care locuieşte în el/ea. Noi avem Duhul Sfânt în noi şi trăim potrivit voii lui Dumnezeu şi prin călăuzirea Duhului Sfânt.
Duhul Sfânt ne clăuzeşte în aceste moduri: uneori prin biserică, uneori prin părtăşia cu credincioşii şi alteori prin cuvintele lui Dumnezeu. El ne face să găsim voia lui Dumnezeu pentru a urma calea Sa neprihănită. Duhul Sfânt ne dă puteri să trăim de partea lui Dumnezeu, până când ajungem în Împaratia Sa.
De aceea, tu şi eu trebuie să realităm cât de important este Duhul Sfânt în vieţile noastre de credinţă. Când noi credem în evanghelia apei şi a Duhului, primim Duhul Sfânt în dar, aşa cum se spune în Scriptură: “Pocãiţi-vã, le-a zis Petru, şi fiecare din voi sã fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea pãcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfîntului Duh.” (Faptele Apostolilor 2:38).
Dumnezeu ne-a dat Duhul Sfânt în dar, ca El să ne căăuzească, pentru a trăi potrivit voii Sale. Aceasta este boia lui Dumnezeu tatăl. El ne spune că trebuie să trăim potrvit voii Sale, pentru a intra în Împaratia Sa. Noi trebuie să avem Duhul Sfânt pentru a trăi potrivit voii lui Dumnezeu şi doar cei care cred în evanghelia apei şi a Duhului, primesc Duhul Sfânt. Astfel, noi trebuie să credem în evanghelia apei şi a Duhului, ca să putem primi Duhul Sfânt în dar şi să trăim potrivit voii lui Dumnezeu şi să intrăm în Împaratia Sa.
Noi nu primim Duhul Sfânt şi răscumpărarea, separat. Oamenii astăzi cred că aceste două binecuvântări sunt lucruri diferite. Ei cred că Duhul Sfânt se va coborî asupra lor dacă merg şi se roagă fervent în peşterile muntelui, rugându-se în limbi. Ei cred că apoi Duhul Sfânt va coborî asupra lor şi le va da direct mesajele Sale şi dacă conversează cu ei. Din nefericire, aceasta nu este adevărat.
Duhul Sfânt şi Scriputura nu pot fi separate, iar Duhul Sfânt şi nici credinciosul nu poate fi separata. De aceea, relaţia dintre credincios şi Duhul Sfânt, biserica şi Dumnezeu-trinitatea, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt-sunt atât de aproape unul de altul Noi care trăim în această era din urmă, trăim prin Duhul Sfânt. Noi trăim potrivit viii Tatălui nostru şi prun Duhul Sfânt. Duhul Sfânt cunoaşte toată voia Tatălui. Ttaăl nostru cunoaşte tot ce este în mintea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt ne călăuzeşte gândurile şi comunică cu Dumnezeu. În felul acesta, Duhul Sfânt ajunge să se roage potrivit voii lui Dumnezeu, iar Tatăl nostru răspunde la acele rugăciuni, făcându-ne să trăim potrivit voii Sale.
De aceea Pavel a vorbit în Romani capitolul 8 versetul 16 şi 27, despre lucrările Duhului Sfânt.
Noi putem să aşteptăm Împaratia lui Dumnezeu, prin Duhul Sfânt. Putem îndura suferinţele noastre prezente şi să trăim potrivit voii Domnului nostru, sperând în Împaratia Sa, cu puterea Duhului Sfânt care locuieşte în inimile noastre. Noi putem îndura prin Duhul Sfânt. Tpate aceste lucruri ne-au fost date prin Duhul Sfânt. Trebuie să realizăm că suntem poporul care umblă cu Duhul Sfânt, studiind întotdeauna Cuvântul lui Dumnezeu, unindu-ne inimile cu Cuvântul şi ascultând şi urmând Cuvântul. Noi trebuie să ne trăim vieţile în aşa fel ca Tatăl nostru şi Duhul Sfânt să se bucure în noi, nu de vieţile noastre carnale care încânta carnea noastră. Aceasta spune Pavel în pasajul acesta.
Dumnezeu este întotdeauna cu noi. El ne ţine inimile şi doreşte să n ajute. Fie ca Domnul să continue să ne binecuvânteze. Când Domnul nostru se reîntoarce, totul va fi schimbat în glorie. Noi, care acum avem neprihănirea lui Dumnezeu, vom moşteni toată Împaratia şi gloria lui Dumnezeu. Oricine doreşte să moştenească Împaratia lui Dumnezeu ar trebui să asculte cu grijă şi să creadă în evanghelia apei şi a Duhului.
Mă rog ca neprihănirea lui Dumnezeu să fie cu voi şi să vă binecuvânteze. Aleluia!
Copyright © 2021 by The New Life Mission
