- All e-books and audiobooks on The New Life Mission website are free
- Explore multilingual sermons in global languages
- Two new revised editions in English have been released
- Check out our website translated into 27 languages
Due to COVID-19 and disruption to international mail service
we have temporally suspended our ‘Free Print Book service’.
In the light of this situation we are not able to mail you the books at this time.
Pray that this pandemic will end soon and the resumption of the postal service.
Pray that this pandemic will end soon and the resumption of the postal service.
Temă 10: Apocalipsa (Comentarii asupra Apocalipsei)
[22-1] Noul Cer şi Pământ, unde curge apa vieţii (Apocalipsa 22:1-21)
(Apocalipsa 22:1-21)
“Şi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului. În mijlocul pieţii cetăţii, şi pe cele două maluri ale râului, era pomul vieţii, rodind douăsprezece feluri de rod, şi dând rod în fiecare lună; şi frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor. Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului vor fi în ea. Robii Lui Îi vor sluji. Ei vor vedea faţa Lui, şi Numele Lui va fi pe frunţile lor. Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina. Şi vor împărăţi în vecii vecilor. Şi îngerul mi-a zis: “Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare şi adevărate. Şi Domnul, Dumnezeul duhurilor proorocilor, a trimis pe îngerul Său să arate robilor Săi lucrurile, care au să se întâmple în curând. – Şi iată, Eu vin curând! – Ferice de cel ce păzeşte cuvintele prorociei din cartea aceasta!” Eu, Ioan, am auzit şi am văzut lucrurile acestea. Şi după ce le-am auzit şi le-am văzut, m-am aruncat la picioarele îngerului, care mi le arăta, ca să mă închin lui. Dar el mi-a zis: “Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună slujitor cu tine, şi cu fraţii tăi, proorocii, şi cu cei ce păzesc cuvintele din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu.” Apoi mi-a zis: “Să nu pecetluieşti cuvintele prorociei din cartea aceasta. Căci vremea este aproape. Cine este nedrept, să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat, să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt, să se sfinţească şi mai departe! Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul. Ferice de cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieţii, şi să intre pe porţi în cetate! Afară sunt câinii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli, şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună! Eu, Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă. Şi Duhul şi Mireasa zic: “Vino!” Şi cine aude, să zică: “Vino!” Şi celui ce îi este sete, să vină; cine vrea, să ia apa vieţii fără plată! Mărturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta. Şi dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei proorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta.” Cel ce adevereşte aceste lucruri, zice: “Da, Eu vin curând.” Amin! Vino, Doamne Isuse! Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.”
Exegeză
Versetul 1: Şi mi-a arătat un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul, care ieşea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului
Zice aici că i s-a arătat lui Ioan “un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul”. Cuvântul apă este folosit în această lume, ca sinonim al vieţii. Acest verset aici ne spune că această apă a vieţii curge în Noul Cer şi Pământ, unde sfinţii vor trăi pentru totdeauna. Revărsându-se din tronul Mielului, râul apei înmoaie Împărăţia Cerurilor şi reînnoieşte toate lucrurile. În fraza: “Scanul de domnie al lui Mielului” “Mielul” se referă la Isus Hristos, care a mântuit omenirea cu evanghelia apei şi a Duhului, încă pe acest pământ.
În Noul Cer şi Pământ pe care Dumnezeu l-a dat sfinţilor, curge apa vieţii. Din moment ce această apă este clară şi curată ca o pictură frumoasă, poate fi descrisă doar ca fantastică. Apa vieţii pe care ne-a dat-o Dumnezeu nu este doar un râu obişnuit, ci este râul care dă viaţă tuturor lucrurilor vii de acolo. Astfel, viaţa prosperă în tot cu ce vine în contact cu acest râu al vieţii. Sfinţii care trebuie să trăiască de o parte a acestei ape a vieţii, vor bea această apă, se vor bucura de viaţă veşnică şi vor trăi pentru totdeauna.
Râul apei vii curge din tronul lui Dumnezeu şi a Mielului. Sfinţii nu pot decât să laude harul lui Dumnezeu şi a Mielului în Noua Împărăţie a cerului, deoarece Dumnezeu le-a acordat harul vieţii. Sunt mulţumitor că tot harul acestei noi vieţi curge din tronul Domnului.
Versetul 2: mijlocul pieţii cetăţii, şi pe cele două maluri ale râului, era pomul vieţii, rodind douăsprezece feluri de rod, şi dând rod în fiecare lună; şi frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor.
Parada binecuvântărilor frumoase ale Domnului asupra sfinţilor din Cer, cntinuă, deoarece Cuvântul ne spune aici că Domnul ne va da pomul vieţii de pe ambele părţi ale râului şi ne va permite să mâncăm din fructele sale. Pomul vieţii, care produce douăsprezece feluri de fructe, rodeşte fructe noi în fiecare lună, aducând puterea noii vieţi. De asemenea se spune aici că frunzele sale sunt vindecarea naţiunilor.
Deoarece harul pe care Dumnezeu l-a acordat sfinţilor Săi este atât de mare şi minunat, tot ce putem face este doar să-L lăudăm pe El şi pe Dumnezeu Tatăl. Acum, tot ceea ar trebuie să facă sfinţii nu este de a încerca să facă singuri ceva de valoare pentru Domnul, ci mai degrabă să-L laude doar pe Dumnezeu cu inimile lor mulţumitoare pentru că le-a dat Noul Cer şi Pământ şi o nouă viaţă. Îl laud pe Domnul că a făcut inimile sfinţilor să strige doar: “Îţi mulţumesc, Doamne! Aleluia!”
Versetul 3: Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului vor fi în ea. Robii Lui Îi vor sluji.
Sfinţilor care trăiesc în Împărăţia Cerurilor, Dumnezeu le-a dat binecuvântarea de a elimina blestemul pentru totdeauna. Faptul că tronul lui Dumnezeu şi al Mielului este printre sfinţi, ne aratăcă sfinţii care trăiesc în Împărăţia Cerurilor, Îl pun pe Miel în centrul inimilor lor. De aceea, inimile sfinţilor curg mereu cu frumuseţe şi adevăr, iar vieţile lor sunt umplute de bucurie.
Din fraza: “Robii Lui Îi vor sluji” vedem că sfinţiicare trăiesc în Împărăţia de o mie de ani, sunt îmbrăcaţi în gloria de a sluji Domnului, foarte aproape de El. Împărăţia Cerurilor unde locuieşte Domnul, este cea mai frumoasă şi splendidă Împărăţie.
Astfel, slujitorii Săi care Îi slujesc aproape de Domnul, pot să se bucure îndeaproape de toată gloria Sa. Aceasta ne spune că şi în Împărăţia Cerurilor vor fi slujitori ai Domnului. Cuvântul slujitor este un cuvânt care simbolizează micşorarea, dar slujitpriivcare pot sluji Domnului nostrum glorios, aproape de El, sunt şi cei mai binecuvântaţi din Împărăţia Cerească, deoarece sunt îmbrăcaţi într-o splendoare măreaţă negrăită. Cei care au devenit slujitorii Domnului în Împărăţia Cerească şi pe acest pământ sunt şi cei care vor fi îmbrăcaţi în toată Gloria Cerului şi care sunt cei mai fericiţi dintre toţi.
Versetul 4: Ei vor vedea faţa Lui, şi Numele Lui va fi pe frunţile lor.
Cui aparţin toţi sfinţii şi slujitorii Domnului? Ei aparţin Domnului. Ei sunt poporul Domnului şi copiii lui Dumnezeu. De aceea, cei care slujesc Domnului în Împărăţia Cerească, au numele Domnului scris pe frunţile lor. Domnul îi protejează şi îi binecuvântează totdeauna, deoarece ei au devenit ai Săi. Faptul că sfinţii au devenit ai Săi, înseamnă că au devenit îmbrăcaţi într-una din splendorile cele mai fericite şi mai glorioase. Cei cărora le este ruşine de a fi ai Săi şi slujitorii Domnului, sunt cei care sunt ignoranţi la splendoarea Sa, iar ei nu pot deveni niciodată cetăţenii Cerului.
Pe frunţile sfinţilor care trăiesc în Cer, este scris numele Domnului. Aceasta este o binecuvântare acordată Domnului. De acum încolo, sfinţii au devenit ai Săi. Astfel, chiar şi Satan nu îi poate lovi pe sfinţii care au devenit ai Domnului. Sfinţii şi Domnul trebuie să trăiască pentru totdeauna în toată splendoarea Cerului. Faptul că sfinţii vor vedea zilnic faţa glorioasă a Domnului înseamnă că vor trăi în această dragoste şi binecuvântări extraordinare, pentru totdeauna.
Mai este un lucru pe care sfinţii trebuie să-l cunoască: împreună cuDomnul Isus, Dumnezeu Tatăl şi Duhul Sfânt vor fi şi ei ca familie a lor. Nu trebuie să uitm că în Împărăţia Cerului, Dumnezeu Tatăl, Fiul Său Isus, Duhul Sfânt, sfinţii şi îngerii şi toate lucrurile vor trăi împreună ca o familie întreagă şi în pace perfectă. Îl laud pe Domnul că ne-a făcut ai Săi.
Versetul 5: Acolo nu va mai fi noapte. Şi nu vor mai avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina. Şi vor împărăţi în vecii vecilor.
Aşa cum ne spune aici Biblia, sfinţii vor domni în Împărăţia Cerurilor, împreună cu Domnul. Cei care au devenit sfinţii Săi, crezând în evanghelia apei şi a Duhului, au primit mântuirea care le va face posibil să domnească în Cer cu Domnul şi să trăiască în bogăţia, splendoarea şi autoritatea Sa, pentru totdeauna. Noi ne minunăm încă odată de această evanghelie, fiindcă ce evanghelie de putere şi binecuvântare extraordinară avem!
Îl laud pe Dumnezeul Trinitar pentru toate aceste binecuvântări şi glorie. Sfinţii care au crezut în evanghelia apei şi a Duhului încă de pe acest pământ, vor domni în Împărăţia Cerurilor. Cât de minunată este această binecuvântare! Noi nu putem decât să-L lăudăm pe Domnul. Este cel mai drept şi potrivit ca ei să-L laude astfel pe Dumnezeu.
În Noul Cer şi Pământ unde locuiesc sfinţii, nu este nevoie de lampă, becuri sau soare. De ce? Deoarece Dumnezeu Însuşi a devenit lumina Noului Cer şi Pământ şi nu va fi noapte acolo. Dumnezeu a permis sfinţilor să domnească acolo pentru totdeauna, ca şi copii ai Săi. Această binecuvântare ne aminteşte încă odată cât de mare este harul pe care l-au primit sfinţii de la Domnul.
Noi sfinţii trebuie să realizăm cât de mari sunt binecuvântările Cerului acordate nouă după mântuirea noastră. Harul pe care Domnul nostru l-a acordat sfinţilor Săi este mai măreţ decât cerul. Sfinţii nu pot lăsa să treacă pe lângă ei această binecuvântare extraordinară, pe care le-a dat-o Domnul. Sfinţii nu pot decât să-I mulţumească şi să-L laude o veşnicie pe Domnul pentru măreţia, Gloria şi binecuvântarea pe care le-a acordat-o şi să trăiască în bogăţie şi splendoare, pentru totdeauna. Amin! Aleluia! Îl laud pe Dumnezeul nostru!
Versetul 6: Şi îngerul mi-a zis: “Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare şi adevărate. Şi Domnul, Dumnezeul duhurilor proorocilor, a trimis pe îngerul Său să arate robilor Săi lucrurile, care au să se întâmple în curând. –
“Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare şi adevărate”. Domnul va împlini cu siguranţă toate promisiunile Sale pe care le-a revelat sfinţilor, prin Apocalipsa. De aceea Domnul nostru a spus tot dinainte tuturor sfinţilor Săi, vorbind prin Duhul Sfânt, slujitorilor lui Dumnezeu. Care este Cuvântul cel mai binecuvântat din Cartea Apocalipsa? Sunt multe Cuvinte binecuvântateîn Apocalipsa, dar Cuvântul cel mai binecuvântat este că Dumnezeu va permite sfinţilor să domnească cu Domnul în Noul Cer şi Pământ şi să trăiască ân autoritate şi glorie.
Deoarece Dumnezeu va împlini cu siguranţă această lucrare, sfinţii nu pot permite niciodată să cadă credinţa lor sau să fie prinsă în plasă de disperare. Sfinţii trebuie să învingă toate necazurile şi încercările, cu credinţa şi speranţa lor. Domnul nostrum va face ca toate profeţiile şi promisiunile Sale făcute sfinţilor şi Bisericii lui Dumnezeu să se împlinească . Domnul nostru i-a trimis pe slujitorii Săi pe acest pămât şi i-a făcut să vorbească Cuvintele profeţiei, pentru ca El să poată spune sfinţilor şi Bisericii Sale, despre toate aceste binecuvântări.
Versetul 7: “Şi iată, Eu vin curând! – Ferice de cel ce păzeşte cuvintele prorociei din cartea aceasta!”
Deoarece Cuvintele profeţiei din această Carte a Apocalipsei ne spune despre martirismul viitor al sfinţilor, aceasta ne revelează că va veni timpul când sfinţii vor fi persecutaţi de Anticrist şi vor trebui să-ţi apere credinţa până la moarte. Deoarece este voia lui Dumnezeu, sfinţii trebuie să-şi îmbrăţişeze martirismul. Atunci ei vor participa la învierea şi răpirea lor, vor domni în Împărăţia lui Hristos timp de o mie de ani care vin, apoi în Noul Cer şi Pământ, pentru totdeauna. Astfel, sfinţii trebuie să aibă încredere în tot Cuvântul lui Dumnezeu pe care le-a vorbit Domnul şi să-şi ţină credinţa. Cei mai binecuvântaţi din vremurile din urmă sunt cei care cred în Cuvântul Domnului nostru şi trăiesc prin credinţă.
Dumnezeu le-a spus sfinţilor Săi că va veni în curând. Domnul va veni la noi fără întârziere. Pentru a împlini toate binecuvântările lui Dumnezeu care curg din Cuvântul apei şi a Duhului, Cuvântul care aduce sfinţilor mântuirea de păcat, Domnul nostru va veni repede pe acest pământ.
După ce au fost mântuiţi, sfinţii trebuie să ţină de Cuvântul binecuvântărilor Domnului, promis lor şi să-şi ţină credinţa. Dacă inimile lor îşi pierd credinţa vreodată în Cuvântul Domnului, ei vor pierde totul şi de aceea e trebuie să-şi apere credinţa în Cuvântul Domnului. Cu alte cuvinte, Dumnezeu le spune sfinţilor să-şi ţină credinţa în Domnul.
Versetul 8: Eu, Ioan, am auzit şi am văzut lucrurile acestea. Şi după ce le-am auzit şi le-am văzut, m-am aruncat la picioarele îngerului, care mi le arăta, ca să mă închin lui.
Profeţii şi sfinţii vor fi acei care răspândesc Cuvântul lui Dumnezeu al profeţiei. De aceea, trebuie să-L lăudăm pe Dumnezeu care lucrează aşa cum le-a vorbit şi trebuie să-L slujim. Uneori, unii oameni încearcă să se înalţe ca Dumnezeu şi să fie trataţi întocmai. Ei fac astfel deoarece ori sunt fraude ori profeţi falşi. Doar Dumnezeu este vrednic să primească toată slava, lauda, Gloria şi slujirea.
Versetul 9: Dar el mi-a zis: “Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună slujitor cu tine, şi cu fraţii tăi, proorocii, şi cu cei ce păzesc cuvintele din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu.”
Ce trebuie să facem pentru a deveni profeţi adevăraţi ai lui Dumnezeu? Trebuie mai întâi să credem în misterul evangheliei apei şi a Duhului, dat de Domnul. Apoi vom deveni poporul sfinţii, fraţii şi surorile lui Dumnezeu, unii altora. Doar după aceasta Dumnezeuîi poate schimba cu lucrările Sale. Ceicare au devenit slujitorii Domnului trebuie de asemenea să creadă în Cuvântul Său şi să-l ţină cu credinţă. Aceştia sunt cei care Îi dau toată Gloria lui Dumnezeu, în loc să-l ţină pentru ei înşişi. Domnul nostru este vrednic să primească toată slujirea şi Gloria de la fiecare din această lume. Aleluia!
Versetul 10: Apoi mi-a zis: “Să nu pecetluieşti cuvintele prorociei din cartea aceasta. Căci vremea este aproape.”
Cuvântul promisiunii scris în Apocalipsa nu trebuie să fie ţinut ascuns. Deoarece trebuie să se împlinească în curând, trebuie să fie mărturisit fiecăruia. Amin! Să credem cu toţii în Cuvântul profeţiei din Cartea Apocalipsa şi să-l predicăm.
Versetul 11: “Cine este nedrept, să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat, să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt, să se sfinţească şi mai departe!”
Când se apropie ziua întoarcerii Domnului, îi va lăsa pe ce care caută păcatul să continue să caute păcatul, cei care sunt sfinţi să continue să fie sfinţi iar cei care sunt murdari să continue să fie murdari. Când vin vremurile din urmă, cei ale căror inimi au devenit fără păcat, crezând în evanghelia apei şi a Duhului vor sluji evangheliei de pe acest pământ iar cei care şi-au ţinut sfinţenia dată de Domnul şi şi-au trăit vieţile cu credinţă, vor continua să trăiască astfel. Domnul nostru ne sfătuieşte să ţinem credinţa pe care o avem acm.
Verse 12: “Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.”
Cu alte cuvinte, Domnul nostru va veni în curând şi va oferi Paradisul pe pământ şi Noul Cer şi Pământ, sfinţilor care au slujit şi au muncit pentru a răspândi evanghelia apei şi a Duhului, pentru a-i răsplăti pentru sacrificiile lor. Când sfinţii cred în Cuvântul profeţiei din Apocalipsa, ei vor putea să-şi apere credinţa până la sfârşit, deoarece ei îşi vor fi pus speranţa în Domnul. Trebuie să realizăm şi să credem că Domnul va răsplăti minca sfinţilor cu mult mai mari binecuvântări, deoarece Domnul nostrum este glorios şi plin de milă.
Versetul 13: “Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul.”
Domnul nostru este începutul şi sfârşitul totului. El este Mâtuitorul şi Dumnezeul Însuşi, care ne va adduce completarea mântuirii pe care numai El ne-o poate da. Toată istoria din întregul univers, atât istoria Cerului, cât şi a pământului, a început de la Domnul şi se va sfârşi cu El.
Versetul 14: Ferice de cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieţii, şi să intre pe porţi în cetate!
Deoarece ceea ce Domnul ne-a vorbit este totul viaţă, sfinţii cred în acest Cuvânt, îl predică şi îl apără. Ei fac astfel deoarece Cuvântul pe care Domnul nostru l-a vorbit sfinţilor şi tuturor lucrurilor din univers, sunt toate adevărate. De aceea, sfinţii şi slujitorii lui Dumnezeu ţin Cuvântul Domnului în minţile lor. Ei îşi apără credinţa, crezând în Cuvântul lui Dumnezeu în minţile lor. Ei îşi apără credinţa, crezând în Cuvântul lui Dumnezeu chiar şi mai puternic, pentru ca ei să aibă dreptul de a mânca fructele copacului vieţii plantat în Noul Cer şi Pământ.
Sfinţii care au devenit fără păcat, crezând în evanghelia apei şi a Duhului dată de Domnul, încearcă să-şi apere credinţa, deoarece au dreptul de a mânca roadele acestui pom al vieţii din Cer.
Versetul 15: Afară sunt câinii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli, şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună!
Cei care sunt menţionaţi în pasajul de mai sus, sunt cei care nu cred în evanghelia apei şi a Duhului şi astfel nu sunt născuţi din nou, chiar până în vremurile din urmă. Anticrist şi urmaşii săi, conducându-i greşit pe oameni cu semnele şi miracolele sale, i-a înşelat tot timpul, proclamând fals că Anticrist este Mântuitorul. Domnul nostru îi ţine pe astfel de oameni în afara porţilor Oraşului Sfânt, pentru ca ei să nu poată intra niciodată în Noul Cer şi Pământ. Oraşul Domnului este deschis doar sfinţilor care şi-au apărat credinţa care crede în evanghelia apei şi a Duhului.
Versetul 16: “Eu, Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă.”
De dragul Bisericii lui Dumnezeu şi a sfinţilor, Domnul nostrum ne-a trimis slujitorii lui Dumnezeu şi i-a făcut să mărturisească toate lucrurile care vor veni. Cel care i-a făcut să mărturisească aceste lucruri este Isus Hristos, Dumnezeu Însuşi care a devenit Mântuitorul sfinţilor.
Versetul 17: Şi Duhul şi Mireasa zic: “Vino!” Şi cine aude, să zică: “Vino!” Şi celui ce îi este sete, să vină; cine vrea, să ia apa vieţii fără plată!.
Pe toţi de pe acest pământ cărora le este foame şi sete după neprihănirea lui Dumnezeu, Domnul nostru i-a invitat în Cuvântul apei vieţii. Oricui îi e sete şi foame după neprihănirea lui Dumnezeu, i s-a dat binecuvântarea de a veni la Domnul şi astfel să bea din apa vieţii. De aceea Domnul nostru spune fiecăruia să vină la Isus Hristos. Oricine poate primi adevărul evangheliei apei şi a Duhului, în mod gratuity. Dar apa vieţii este exclusă acelora care nu au această dorinţă. Dacă şi tu doreşti să bei din apa vieţii dată de Domnul, crezând în evanghelia apei şi a Duhului.
Versetul 18: Mărturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta.
Scriptura este Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, când credem în acest Cuvânt, nu putem nici să adăugăm nici să scădem din el. Acest verset ne spune aceasta deoarece Cuvântul Scripturii este Cuvântul lui Dumnezeu, nimeni nu poate crede în el adăugând sau scăzând din Cuvântul scris al adevărului, şi să creadă lăsând adevărul scris pe dinafară. De ceea, trebuie să avem grijă. Fiecare Cuvânt vorbit de Dumnezeu este important; nici unul nu poate fi lăsat pe diafară ca neimportant.
Totuşi, oamenii încă continuă să ignore evanghelia apei şi a Duhului, dată de Domnul. De aceea încă trebuie să fie eliberaţi de păcatele lor, de aceea încă rămân păcătoşi şi de aceea ei intră în propria lor distrugere—chiar dacă pretind să creadă în Isus ca Mântuitor al lor. Pentru a-i elibera pe păcătoşi de păcat, Domnul nostru le-a dat apa şi sângele Său (1 Ioan 5:4-5, Ioan 3:3-7). Totuşi mulţi oameni dau importanţă doar sângelui lui Isus de pe Cruce; astfel, ei încă nu au fost eliberaţi de păcatele lor şi astfel vor da faţă cu toate chinurile scrise din cartea Apocalipsa.
Cei care pretind să creadă în Isus şi totuşi să continue să ignore adevărul că Hristos a avut grijă de toate păcatele lumii, cu botezul Său de la Ioan, vor întâmpina pedeapsa şi mai înfricoşătoare a iadului. De ce? Deoarece nu cred în evanghelia apei şi a Duhului pe care le-a dat-o Dumnezeu şi de aceea nu s-au născut din nou. Oricine ignoră evanghelia apei şi a Duhului dată de Domnul va intra în lacul de foc care arde veşnic şi vor întâmpina suferinţa veşnică—ziua regretului va veni cu siguranţă la toţi astfel de oameni.
Versetul 19: “Şi dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei proorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta.”
Este cineva printre noi a cărui credinţă creştină lasă pe dinafară Cuvântul adevărului, că Isus a luat asupra Sa toate păcatele omenirii, primind botezul de la Ioan şi că a curăţit toate păcatele o dată fiind crucificat? Dacă da, astfel de oameni vor pierde vor pierde neîndoielnic cu toţii dreptul de a intra în Oraşul Sfânt al lui Dumnezeu, deoarece nu cred în botezul pe care Domnul nostru l-a primit de la Ioan pentru a lua asupra Sa toate păcatele omenirii, ignorând evanghelia apei şi a Duhului, dată de Domnul.
Astfel, creştinii trebuie să primească în inimile lor adevărul că Isus a luat asupra Sa păcatele omenirii cu botezul Său primit de la Ioan. Dacă crezi că Isus este Mântuitorul tău, atunci trebuie să fii curăţit de toate păcatele tale, crezând din toată inima că Isus a venit pe acest pământ, a fost botezat de Ioan la Râul Iordan pentru a mântui întreaga omenire de păcatele lumii şi că astfel a curţit toate păcatele comise de omenire, luându-le asupra Sa. Izvorul unde poţi fi curăţit de toată mizeria este botezul pe care l-a primit Domnul nostrum. Luând astfel asupra Sa păcatele lumii, Domnul nostru Şi-a vărsat sângele şi a murit pe Cruce pentru a plăti plata păcatelor noastre, cu moartea Sa.
Botezul pe care l-a primit Isus de la Ioan este evidenţa confirmată a mântuirii noastre de păcat. 1 Petru 3:21 ne spune: “Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos.” Trebuie să realizăm că Isus a dus păcatele lumii la Cruce şi Şi-a vărsat sângele pentru a plăti plata păcatelor oamenirii cu moartea Sa, totul în numele nostru.
De aceea, Dumnezeu Îşi dă din nou întregii omeniri Cuvântul de avertizare din versetul 19. Noi trebuie să credem în Cuvântul evangheliei apei şi a Duhului aşa cum este, fără să adăugăm sau să scadem din el.
Versetul 20: Cel ce adevereşte aceste lucruri, zice: “Da, Eu vin curând.” Amin! Vino, Doamne Isuse!
Domnul nostru va veni în curând din nou în această lume. Iar sfinţii, care au primit ştergerea păcatelor lor, crezând în Domnul şi care sunt îmbrăcaţi în Gloria Cerului, aşteaptă sincer cea de-a doua venire a Domnului. Deoarece, acei care cred în evanghelia apei şi a Duhului sunt pregătiţi cu toţii să-L întâlnească pe Domnul care vine chiar acum, ei Îl aşteaptă pe Domnul să Se întoarcă şi să se îmbrace în binecuvântările Sale promise sfinţilor. Astfel, sfinţii speră cu ardoare în cea de-a doua venire a Domnului, în credinţă şi mulţumire.
Versetul 21: Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.
Apostolul Ioan încheie Cartea Apocalipsa cu o rugăciune de benedicţie ca harul Domnului nostru Isus Hristos săfie cu toţi care doresc să intre în Oraşul Sfânt dat de Dumnezeu. Să devenim şi noi sfinţii care intră în Oraşul Sfânt dat de Isus Hristos, prin credinţă, fără eşec.
