- All e-books and audiobooks on The New Life Mission website are free
- Explore multilingual sermons in global languages
- Two new revised editions in English have been released
- Check out our website translated into 27 languages
Due to COVID-19 and disruption to international mail service
we have temporally suspended our ‘Free Print Book service’.
In the light of this situation we are not able to mail you the books at this time.
Pray that this pandemic will end soon and the resumption of the postal service.
Pray that this pandemic will end soon and the resumption of the postal service.
Temă 9: Romani (Comentarii asupra Cărții Romani)
[8-10] Doctrinele eronate (Romani 8:29-30)
(Romani 8:29-30)
“Cãci pe aceia, pe cari i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotãrît mai dinainte sã fie asemenea chipului Fiului Sãu, pentruca El sã fie cel întîi nãscut dintre mai mulţi frati şi pe aceia pe cari i-a hotãrît mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe cari i-a chemat, i-a şi socotit neprihãniţi; iar pe aceia pe cari i-a socotit neprihãniţi, i-a şi proslãvit .”
“Cãci pe aceia, pe cari i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotãrît mai dinainte sã fie asemenea chipului Fiului Sãu, pentruca El sã fie cel întîi nãscut dintre mai mulţi frati şi pe aceia pe cari i-a hotãrît mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe cari i-a chemat, i-a şi socotit neprihãniţi; iar pe aceia pe cari i-a socotit neprihãniţi, i-a şi proslãvit .”
Aceste pasaje ne spun că Dumnezeu a predestinat să-i mântuiască pe oameni în Isus Hristos. Pentru a face astfel, Dumnezeu i-a chemat în Hristos, i-a justificat pe acei pe care i-a chemat şi i-a glorificat pe cei care i-a justificat. Toate bazele din Scripturi sunt planificate şi lucrate în Isus Hristos. Aceasta ne spune Cartea Romani, totuşi, mulţi teologi şi falşi pastori au schimbat acest adevăr simplu şi clar într-o doctrină simplă, consistând din proriile lor gânduri şi interesele lor proprii şi cu sinceritate l-a răspândit. Acum ne vom îndrepta atenţia petnru a examina cât de mulţi înteleg greşit acest adevăr.
Unii teologi deduc din acest pasaj cinci doctrine majore: 1) prezicerea, 2) predestinarea, 3) chemarea efectivă, 4) justificarea şi 5) glorificarea. Aceste cinci doctrine sunt cunoscute ca “Lanţul de aur al Mântuirii” şi au fost răspândite drept adevăr, atât credincioşilor, cât şi necredincioşilor. dar pretinderule lor sunt pline de greşeli.
Toate cele cinci doctrine vorbesc doar despre ceea ce a făcut Dumnezeu-adică, “Dumnezeu a cunoscut deja, a ales deja, chemat deja, a justificat şi a glorificat pe cineva.” Dar Doctrina Predestinării este o doctrină care pretinde că Dumnezeu i-a ales necondiţionat pe cei pe care îi va mântui, chiar înainte de naşterea lor. Totuşi, adevărul biblic al predestinării învata că Dumnezeu i-a făcut pe păcătoşi copiii Săi, turnând dragostea Sa peste ei. Astfel, alegându-i, Dumnezeu i-a chemat, i-a justificat şi i-a glorificat.
Eroarea doctrinelor teologice ale predestinării şi alegerii
În teologia creştinăm putem găsi “cele cinci mari doctrine” ale calvinismului, proclamate de John Calvin. Printre ele se află Doctrina Predestinării şi Doctrina Alegerii. În discuţia următoare voi arăta erorile biblice ale acestor dotrine şi voi purta mărturie la evanghelia apei şi a Duhului.
Doctrina Alegerii vine de la un teolog numit John Calvin. Desigur, Dumnezeu a vorbit despre alegerea în Isus Hristos, cu mult timp înainte de timpul lui Calvin, dar Doctrina sa a Alegerii i-a condus pe mulţi în confuzie. Această doctrină falsă limitează dragostea lui Dumnezeu şi o defineşte ca discriminatoriu şi nedrept. Vorbind în mod fundamental, nu snt nici limite, nici graniţe la dragostea lui Dumnezeu şi astfel, Doctrina Alegerii care pune astfel de limite asupra dragsotei lui Dumnezeu, nu poate fi decât greşită. Totuşi, realitatea este că mulţi credincioşi de azi în Isus, ai acceptat această doctrină ca naturală şi fatalististică.
Ideea acestei Doctrine ale Predestinării a ajuns să conducă multe alte minţi, cum deoarece doctrina se potriveşte celor cărorra le place să filozofeze şi astfel, le domină mintea, făcându-se credibilă lor. Doctrina pretinde că, chiar înainte de Creaţie, Dumnezeu i-a predestinat şi i-a ales pe unii, în timp ce alţii au fost predestinaţi pentru a fi lăsaţi pe dinafara acestei alegeri. Dacă doctrina aceasta este adevărată, acele suflete care nu au fost selectate ar avea motiv să protesteze împotriva lui Dumnezeu şi El S-ar schimba într-un Dumnezeu nedrept şi prejudecător.
Datorită acesto doctrine, creştinismul de azi a căzut într-o confuzie mare. Drept rezultat, mulţi creştini suferă, în timp ce se întreaba: “Am fost ales? Dacă Dumnezeu m-ar fi reprobat înainte de Creaţie, care este folosul de a crede în Isus?”. Ei sfârşesc în a fi mai interesaţi dacă sunt incluşi sau excluşi de la alegerea lui Dumnezeu. De aceea Doctrina Predestinării a produs atât de multă confuzie printre credincioşii în Isus, deaorece ei pun mai multă importanţă pe întrebarea alegerilor lor, mai degrabă decât pe evanghelia adevărată a apei şi a Duhului, dată de Dumnezeu.
Această doctrină a întors adevărul creştinismului într-o altă religie din lume. Dar acum este timpul să aruncăm aceste doctrine greşite în afara Creştinătăţii, cu evanghelia care a adus mărturie neprihănirii lui Dumnezeu. Astfel, trebuie mai întâi să vezi tu însuti dacă Doctrina Predestinării este corectă sau nu şi să fii eliberat de toate păcatele tale, cunoscând şi crezând în evanghelia apei şi a Duhului. Cei care au fost selectaţi cu adevărat de Dumnezeu sunt cei care cunosc şi cred în neprihănirea Sa.
Predestinarea şi alegerea vorbite de adevăr
Efeseni 1:3-5 spune: “Binecuvîntat sã fie Dumnezeu, Tatãl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvîntat cu tot felul de binecuvîntãri duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos. În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca sã fim sfinţi şi fãrã prihanã înaintea Lui, dupãce, în dragostea Lui, ne-a rînduit mai dinainte sã fim înfiati prin Isus Hristos, dupã buna plãcere a voiei Sale.” Alegerea vorbită în acest pasaj din Efeseni este o alegere “în El (Hristos) înainte de întemeierea lumii” (Efeseni 1:4). De asemenea ne spune că Isus Hristos nu a exclus o singură persoană de la harul mântuirii din păcat.
Din acest pasaj trebui să discernem ce este greşit exact cu Doctrina Predstinării. Eroarea fundamentală a acestei doctrine este că e împotriva standardului de alegere a lui Dumnezeu-adică, baza sa a cine trebuie să fie ales sau nu, nu depinde de Cuvântul lui Dumnezeu, ci în schimb de decizia Sa arbitrară şi necondiţionată.
Dacă ne-am baza credinţa noastrăîn Isus, pe logica unei astfel de predestinări şi alegerei necondiţionate, cum am putea crede vreodată în Isus, în nesiguranţele şi îngrijorarile noastre nervoase?. Calviniştii predică o doctrină falsă care-L preschimbă pe Dumnezeul cel drept, într-un Dumnezeu nedrept şi necinstit. Motivul pentru care Calvin a făcut o astfel de greşală este deoarece a scos în afară pe “în Isus Hristos”, din predestinarea lui Dumnezeu şi eroarea a fost destul de gravă pentru a duce la confuzie şi a-i conduce greşit pe alţii. Dar Scriptura ne spune clar: “Dumnezeu ne-a ales pe noi în Fiul Său Isus Hristos” (Efeseni 1:4).
Dacă Dumnezeu i-a ales pe unii în mod necondiţionat pentru a fi Dumnezeul lor, după cum pretind calviniştii, în timp ce i-a exclus pe alţii fără nici un motiv, ce poate fi mai absurd decât aceasta?. Calvin L-a preschimbat pe Dumnezeu într-un Dumnezeu nedrept, în miţile multor oameni. Dar Biblia ne spune în Romani 3:29, “Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor.” Dumnezeu al tuturor şi Mântuitorul tuturor.
Isus este Mântuitorul tuturor. El a oferit tuturor răscumpărarea, luând asupra Sa păcatele omeniri, cu botezul Său şi purtând aceste păcate la Cruce (Ioan 1:29), fiind judecat în locul nostru pentru aceste păcate (Ioan 19). De asemenea, Ioan 3:16 ne spune: “Fiindcă atât de mult a iubit Dumneezu lumea, încât a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.” Isus Hristos a luat asupra Sa păcatele tuturor, cu botezul Său, a murit pe Cruce şi a înviat din morţi pentru toată umanitatea, în neprihănirea lui Dumnezeu.
Întelegerea noastră pe cine a chemat Dumnezeu, trebuie să se bazeze pe Cuvântul Său. Pentru a face astfel, să ne uităm la pasajul din Romani 9:10-11. “Ba mai mult; tot aşa a fost cu Rebeca. Ea a zãmislit doi gemeni numai dela pãrintele nostru Isaac. Cãci, mãcar cã cei doi gemeni nu se nãscuserã încã, şi nu fãcuserã nici bine nici rãu, - ca sã rãmînã în picioare hotãrîrea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se fãcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamã.”
Se zice aici că scopul lui Dumnezeu ar fi “prin Cel ce cheamă.” Atunci, pe cine a chemat Dumnezeu în Isus Hristos?. Ei sunt păcătoşi cu siguranţă, pe care i-a chemat Dumnezeu. Dintre Esau şi Iacov, pe cine a iubit Dumnezeu?. L-a iubit pe Iacov. Dumnezeu nu i-a iubit pe oamenii ca Esau, care era plin de neprihănirea sa proprie, ci i-a chemat pe păcătoşii ca Iacov şi le-a permis să se nască din nou, prin evanghelia apei şi a Duhului. Aceasta a fost chiar voia neprihănirea lui Dumnezeu, care i-a ales pe păcătoşii ca Iacov şi i-a chemat prin Isus Hristos.
Deoarece Adam a fost tatăl tuturor, toţi am fost născuţi ca urmaşi ai unui păcătos. În Psalmii 51, David spune că a fost conceput în păcat, de când s-a născut în pântecele mamei lui. Deoarece oamenii se nasc păcătoşi, ei comit păcate indiderent de hotărârile lor. În toată viaţa lor, ei conituă să poarte roadele păcatului, până la sfârşit. Marcu 7:21-27 ne spune că aşa cum merii produc mere, iar perii produc pere, fiinţele umane sunt destinaţi să trăiască în păcat, pentru toată viaţa lor, deoarece s-au născut cu păcat.
Trebuie sî fi avut o experienţă de comitere de păcat, împotriva dorinţelor tale. Aceasta este deoarece, chiar de la început, te-ai născut un păcătos. Oamenii se nasc cu gânduri rele, inclusiv adulterul, păcatele trupeşti, hoţiile, poftele, răutatea, înselaciunea şi alte astfel de păcate în minţile lor. De aceea, fiecare îsi trăieşte viaţa în păcat. Păcatul este moştenit. Din moment ce ne-am născut cu păcatele pe care taţii noştri le-au trecut asupra noastră, în mod fundamental suntem hotărâţi să trăim în păcat. Aceasta este motivul pentru care avem nevoie să credem în Isus şi să credem în neprihănirea lui Dumnezeu.
Înseamna aceasta că prima lucrare a lui Dumnezeu a sfârşi în eşec?. Nu, nu înseamna. Dumnezeu S-a decis să facă omenirea copiii Săi, astfel că El a permis primului om să cadă în păcat. În mod fundamental El ne-a permis să fim păcătoşi pentru ca Dumnezeu să ne mântuiască şi să ne facă copiii Săi cu botezul lui Isus Hristos şi sângele Său. Astfel, trebuie să ştim că ne-am născut păcătoşi, fără excepţie.
Totuşi, Dumnezeu a decis să-L trimită pe Isus Hristos pe acest pământ înainte de Creaţie, ştiind că omenirea va deveni păcătoasă. Apoi, El L-a plasat asupra lui Isus, prin botezul lui Isus primit de la Ioan, toate păcatele lumii şi L- făcut să moară pe Cruce. Cu alte cuvinte, El a decis să acorde tuturor care au crezut, binecuvântarea răscumpărării din păcat şi de a deveni copiii lui Dumnezeu. Aceasta este planul lui Dumnezeu şi scopul Său pentru crearea omenirii.
Unii oameni ar putea întreba în nedumeririle lor: “Uită-te la Iacov şi Esau. Nu a fost unul selectat, iar altul abandonat de Dumnezeu.?” Dar Dumnezeu nu a ales în mod necondiţionat pe unii care care au insistat să fie mântuiţi în afara lui Isus Hristos. În mod clar El a ales să facă pe fiecare copiii Săi, prin Isus Hristos. Când considerăm doar Vechiul Testament, ne facem impresia că Dumnezeu a ales doar o parte, dar cu Noul Testament putem vedea negreşit că El i-a ales pe oameni ca Iacov, pentru a-i mântui pe toţi păcătoşii, prin Isus Hristos. Noi trebuie să avem o întelegere clară şi să credem în ceea ce Dumnezeu a creeat cu Cuvântul Său.
Cât despre Esau şi Iacov, pe cine a chemat Dumnezeu şi a iubit?. El nu l-a chemat pe nimeni altul decât pe Iacov, un om plin de lipse, înselaciune şi lipsă de neprihănire pentru a-l iubi şi mântui în neprihănirea lui Dumnezeu. Şi tu trebuie să crezi în acest adevăr, că Dumnezeu Tatăl te-a chemat prin Isus Hristos în neprihănirea Sa. De asemenea, trebuie să crezi în faptul că evanghelia apei şi a Duhului din Isus Hristos, este chiar neprihănirea lui Dumnezeu.
Atunci, de ce Dumnezeu a ales astfel de oameni, ca Iacov?. Dumnezeu l-a ales pe Iacov deoarece a fost reprezentantul întregii umanităţi neprihănite. Chemarea lui Iacov de câtre Dumnezeu a fost o chemare egală cu voia Sa; o chemare în concordanţă cu Cuvântul lui Dumnezeu că “am fost aleşi în Isus Hristos”. Această chemare este de asemenea consistentă cu Cuvântul adevărului “ca sã rãmînã în picioare hotãrîrea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se fãcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamã.”
Calea de a-i mântui pe păcătoşi prin Isus Hristos a fost de a împlini complet neprihănirea lui Dumnezeu cu dragostea Sa. Aceasta a fost legea mântuirii, stabilită de neprihănirea lui Dumnezeu pentru păcătoşi. Pentru a-i îmbraca în neprihănirea Sa, Dumnezeu i-a chemat pe oameni, ca Iacov, care nu au avut deloc neprihănirea lor proprie şi pe cei care I-au răspuns chemării Sale, prin Isus Hristos.
I-a chemat Dumnezeu pe cei cu neprihănirea lor şi care păreau în regulă?. Sau, i-a chemat pe cei care nu au avut neprihănirea lor, care erau pini de neajunsuri?. Cei pe care Dumnezeu i-a chemat, au fost oameni ca Iaacov. Dumnezeu i-a chemat şi mântuit pe păcătoşii destinaţi iadului, datorită păcatelor lor. Trebuie să realizezi că, chiar de la naşterea ta, şi tu ai fost un păcătos care a căzut de la gloria lui Dumnezeu, şi astfel am fost destinaţi iadului. Cu alte cuvinte, trebuie să te cunoşti pe tine însuti. Dumnezeu i-a chemat pe toţi păcătoşii, prin Isus Hristos şi i-a mântuit în neprihănirea Sa.
Oamenii lui Dumnezeu sunt acei care au fost justificaţi, crezând în neprihănirea Sa. Dumnezeu a predestinat să-i cheme pe toţi păcătoşii şi să-i răscumpere în Isus, iar El a împlinit ceea ce a predestinat. Aceasta este predestinarea şi alegerea adevărată în Isus Hristos, despre care vorbeşte Dumnezeu. Pentru a întelege alegerea adevărată a lui Dumnezeu, trebuie mai întâi să întelegem baza acestui adevăr despre alegere, după cum e descris în Vechiul Testament.
Baza alegerii lui Dumnezeu, din Vechiul Testament
Geneza 25:21-26 ne spune despre povestea lui Iacov, în timp ce era înca în pântecele mamei sale, Rebeca. Dintre cei doi, Dumnezeu l-a ales pe Iacov. Calvin şi-a bazat Doctrina Alegerii pe acest pasaj, dar în curând vom afla că întelegerea sa pleacă de la voia lui Dumnezeu. A fost u motiv pentru care Dumnezeu l-a iubit pe Iacov mai mult decât pe Esau. Motivul este că oamenii, precum Esau, mai degrabă de să se bazeze şi să se încreada în Dumnezeu, trăiesc crezând în propriile lor puteri, în timp ce alţii, precum Iacov, trăiesc prin dependenţa şi încrederea lor în neprihănirea lui Dumnezeu. Când zice că Dumnezeu l-a iubit pe Iacov mai mult decât pe Esau, înseamna că Dumnezeu I-a iubit pe oamenii ca Iacov. De aceea noi am fost “aleşi în Hristos” (Efeseni 1:4).
“Alegerea necondiţionată” fără Isus şi în afara neprihănirii lui Dumnezeu, este doar o doctrină falsă creştină. Această idee este asemănătoare cu aducerea şi credinţa într-un dumnezeu al sorţii, în creştinism. Dar adevărul ne spune că Dumnezeu i-a ales în Isus pe păcătoşi. Deoarece Dumnezeu a ales să-i mântuiască pe toţi păcătoşii, “în Isus Hristos”. Alegerea Sa a fost o alegere dreaptă. Dacă Dumnezeu l-ar fi ales pe Iacov necondiţionat şi l-ar fi reprobat pe Esau fără motiv, ar fi fost un Dumnezeu nedrept, dar El ne-a chemat în Isus Hristos. Şi celor pe care El i-a chemat, L-a trimis pe Isus pe acest pământ, pentru a lua asupra Sa păcatele lumii, cu botezul Său, care a împlinit neprihănirea lui Dumnezeu şi pentru a vărsa sângele Său preţios pe Cruce. Astfel Dumnezeu ne-a ales şi ne-a iubit, prin Isus Hristos.
Trebuie să ne aruncăm gândurile umane şi să credem în Cuvântul Scripturii, nu într-o credinţă a unui literalism, ci în credinţele noastre spirituale. Dumnezeu Tatăl, cu alte cuvinte, ne-a ales pe toţi, prin Isus Hristos. Dar cum tratează Calvin alegerea lui Dumnezeu?. Adevărata credinţă se găseşte atunci când se cunoaşte şi crede în neprihănirea lui Dumnezeu. A crede în gândul uman, ca adevărul, este la fel cu slujirea unui idol, nu Dumnezeu.
Crezând în neprihănirea lui Dumnezeu prin Isus, este clar distinct de a crede în Doctrina eronată a Predestinării. Dacă nu am cunoaşte şi crede în Isus, potrivit Cuvântului scris al lui Dumnezeu, nu am fi mai diferiţi de de bestiile simple, incapabile de gândire. Noi am fost aleşi ca şi copii ai lui Dumnezeu, prin pecetea neprihănirii lui Dumnezeu “în Isus Hristos”. Ar trebui să ne examinăm credinţa, cu baza pe Cuvântul Scripturii.
Una dintre cele cinci doctrine al Calvinismului, vorbeşte despre “ispăşirea limitată”. Această doctrină pretinde că, dintre mulţi oameni din lume, unii au fost excluşi de la mântuirea lui Dumnezeu. Dar dragostea lui Dumnezeu şi neprihănirea Sa nu pot fi atât de nedrepte. Scriptura ne spune că “Dumnezeu doreşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să ajungă la cunoaşterea adevărului” (1 Timotei 2:4). Dacă binecuvântarea mântuirii ar fi o binecuvântare limitată care este oferită unora, dar nepermisă altora, n-ar fi mulţi oameni care ar renunţa la credinţa lor în Isus. Cei care cred în astfel de doctrine false trebuie să se întoarca la evanghelia apei şi a Duhului, să fie mântuiţi de păcatele lor şi să primească vieţi veşnice, cunoscând şi crezând în Isus Hristos, ca Mântuitor al lor. Dumnezeu a mântuit pe fiecare prin Isus Hristos, cu neprihănirea Sa.
Dacă Dumnezeu i-a iubit într-adevăr pe unii oameni şi i-a urât pe alţii, oamenii şi-ar întoarce spatele de la Dumnezeu. Să presupunem că Dumnezeu stă chiar aici, chiar acum. Ar alege Dumnezeu pe toţi acei care stau la dreapta Sa, petnru mântuire şi cei care ar sta la stânga Sa, pentru iad, fără nici un motiv, ar fi aceasta drept?. Cei care sunt la stânga Sa, n-ar avea nici o alegere decât să se întoarca împotriva lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu ar fi astfel, atunci, cei din această lume I-ar sluji lui ca Dumnezeu adevărat?. Toţi cei care au fost urâţi de Dumnezeu în mod necondiţionat, ar protesta, şi în schimb, şi ei L-ar urî pe Dumnezeu. Chiar şi criminalii din această lume se spune că au morala şi dreptatea lor. Atunci, cum poate Creatorul nostru să fie atât de nedrept şi cine ar crede într-un Dumnezeu atât de nedrept?.
Tatăl nostru a decis să-i mântuiască pe toţi păcătoşii cu neprihănirea lui Dumnezeu găsită în Fiul Său Isus Hristos. De aceea Doctrina Calvinistă a Ispăşirii Limitate nu are nimic de-a face cu neprihănirea lui Dumnezeu. Totuşi, datorită unei astfel de doctrine eronate, înca mulţi oameni se îndeparteaza din nefericire, crezând în Dumnezeu în mod greşit sau întorcându-Se de la El, totul din cauza întelegerilor lor greşite.
Un film neadevărat
Romanul lui Stephen King intitulat “The stand”, a fost făcut într-o mini serie la TV, acum câţiva ani şi a fost mult aclamat în întreaga lume. Subiectul romanului se desfăşoară astfel: În anul 1991, o plagă izbucneşte în America, lăsând în viaţă doar câteva mii de oamenii, care sunt “imuni” la epidemie. Dintre supravieţuitori, cei care în mod instinctiv Îi slujesc lui Dumnezeu, se întâlnesc în Boulder, Colorado, în timp ce, cei care slujesc “Omului întunecat”, sunt atraşi în Las Vegas, Nevada. Cele două grupuri reconstruiesc separat societăţi, până când unul trebuie să o ditrugă pe cealaltă.
Printre supravieţuitori, un tânăr numit Stuart, visează în mod repetat că a venit sfârşitul lumii, iar o bătrână, numită Abigail îi spune în visele sale să meargă într-un anume loc, amintindu-i că Dumnezeu l-a ales deja. În acest film, Dumnezeu l-a mântuit pe acest tânăr, deoarece l-a predestinat dinaintea Creaţiei, chiar şi când n-a crezut în Dumnezeu sau Isus.
Atunci Dumnezeu îi mântuişte în mod necondiţionat pe cei care nici măcar nu cred în Isus?. Bineînţeles că nu. Dumnezeu a predestinat pe fiecare în Isus Hristos, pentru a-i mântui de păcatele sale pe acei care cred în neprihănirea Sa.
Linia povestirii acestui film se bazează pe Doctrinele lui Calvin ale Predestinării şi Alegerii. Acest film este o simplă poveste care spune doar o parte dintr-o doctrină teologică. Cum ar decide Dumnezeu în mod arbitrar să-i trimită pe unii oameni în iad şi totuşi să-i aleagă pe unii oameni pentru mântuire?. Deoarece Dumnezeu este drept, El a prestinat şi a ales pe fiecare prin Isus Hristos şi nu este nimeni care să fie respins de la mântuirea neprihănirii Sale. Predestinarea şi alegerea lui Dumnezeu, fără Isus Hristos, sunt fără rost şi nebiblice. E păcat că atât de mulţi teologi continuă să pretindă că Dumnezeu i-a ales pe unii, în timp ce i-a respins pe alţii.
Chiar înainte ca El să creeze universul, Dumnezeu a planificat să-i mântuiască pe toţi păcătoşii şi să-i facă copiii Săi cu neprihănire, prin Isus Hristos. Cu alte cuvinte, El i-a ales pe toţi păcătoşii prin evanghelia lui Isus. Atunci, cum crezi?.
Crezi că călugării budişti, meditând adânc în munţi sunt excluşi de la alegerea lui Dumnezeu?. Dacă predestinarea şi alegerea lui Dumnezeu ar fi necondiţionale, fără Isus Hristos, n-ar mai fi nevoie să-I predicăm Cuvântul, şi nici să credem în El. Dacă, fără Mântuitorul Isus Hristos, unii oameni ar fi destinaţi să fie mântui, iar alţii să nu fie, n-ar mai fi nevoie absolut deloc ca păcătoşii să creadă în Isus. Faptul că Isus ne-a mântuit de păcate, prin botezul Său şi sângele Său de pe Cruce, în final, ar fi şi aceasta fără sens. Dar în neprihănirea lui Dumnezeu, găsită în Isus Hristos, Dumnezeu a permis mântuirea chiar şi acestor călugări budişti care nu cred în Isus, doar dacă se pocăiesc şi-şi întorc minţile înspre Dumnezeu.
Sunt mulţi oameni în această lume care-şi trăiesc viaţa, crezând în Isus. dacă am fi să-i despărţim în două grupuri, un grup ar fi cei care sunt ca Esau şi ceilalţi ar fi cei care sunt ca Iacov. Oamenii ca Icov de autoidentifică ca păcătoşi destinaţi iadului şi astfel, sunt mântuiţi de păcatele lor, crezând în evanghelia apei şi a Duhului, dată de Isus. Celălalt grup este format din oameni ca Esau, care încearca să intre pe porţile Raiului, adăugându-şi eforturile la credinţa lor în Isus.
Tu ca cine eşti?. Ca Iacov, sau Esau?. Crezi în neprihănirea lui Dumnezeu?. Sau crezi în Doctrina eronată a Predestinării?. Alegerea ta dintre aceste două credinţe va decide unde vei sfârşi-în iad sau în rai. Trebuie să arunci aceste doctrine eronate şi să primeşti neprihănirea lui Dumnezeu pentru a face pace cu El, crezând în evanghelia apei şi a Duhului, vorbită de neprihănirea lui Dumnezeu. Doar această credinţă ne dă eliberarea perfectă din păcatele noastre şi vieţi veşnice.
