Evanghelia apei şi a Duhului atât pentru israeliţi cât şi pentru Neamuri!
De ce a spus Pavel că are o mare supărare şi necay permanent în inima sa, pentru compatrioţii săi?. Deoarece Pavel avea o dorinţă pentru fraţii săi, atât de dragi inimii lui, încât dorea să fie blestemat şi înlaturat de la Hristos de dragul lor. Potrivit cărnii sale, el dorea cu adevărat ca compatrioţii săi să fie mântuiţi.
În aceste vremuri din urmă, noi suntem mult interesaţi de predicarea întregii lumi a evangheliei apei şi a Duhului. Răspândind această evanghelie a adevărului este una dintre preocupările cele mai mari ale lui Dumnezeu, şi în acelaşi timp, scopul cel mai important pentru credincioşii născuţi din nou. Indiferent dacă israeliţii vor accepta evanghelia apei şi a Duhului sau nu, în vremurile din urmă, este altă problemă care atrage atenţia noastră. Noi trebuie să continuăm să ne rugăm în numele israeliţilor, astfel ca ei să fie mântuiţi, deoarece atunci când ei acceptă evanghelia, ştim că cea de-a doua venire a Domnului nostru este iminentă.
Subiectele noastre de rugăciune pentru acest an sunt să ne rugăm pentru evangheliyarea lumii şi acceptarea evangheliei adevărate de către israeliţi. De asemenea, mă rog ca israeliţii să poată duce slujitorii lui Dumnezeu, din proprii lor oameni. Dumnezeu le-a dat odată Legea israeliţilor şi de asemenea i-a făcut o împaratie de preoţi înaintea ochilor săi. Hristos Însusi a venit, potrivit cărnii, din rândul israeliţilor, totuşi, ei au refuzat să creadă în El şi înca sunt împotriva lui Dumnezeu, continuând să se întoarca împotriva voii Lui.
Domnul ne-a spus că va fi greu să găseşti credinţă când El va reveni
Este voia lui Dumnezeu caevanghelia apei şi a Duhului, originând din Ierusalim, să se răspândească în întreaga lume. Totuşi, inimile oamenilor sunt întarite în ziua de azi. Mulţi oameni se înstraineaza de căutarea adevărului.
Recent, un film intitulat “Ultima ispită a lui Hristos”, care L-a descris pe Isus ca un copil nelegitim, a fost în Coreea. A fost plin de blasfemii, iar mesajul său central a fost că Isus nu a fost niciodată Dumnezeu, ci doar un simplu om, cum a fost Prinţul Siddhartha din India, cunoscut mai bine ca Buddha. Acest film clacă în picioare adevărul că Isus este Dumnezeul şi Mântuitorul nostru. De aceea Dumnezeu a spus: “Dar cînd va veni Fiul omului, va gãsi El credinţa pe pãmînt?” (Luca 18:8)
Isus Hristos, în care noi credem, este Dumnezeu, mai mare decât orice altă creatură a Sa şi vrednic de laudă pentru o veşnicie. Născut printre israeliţi, El a luat asupra Sa toate păcatele omenirii, fiind botezat de Ioan, a sângerat şi a murit pe Cruce, a înviat din morţi a treia zi şi a deveit Mântuitorul tuturor celor care cred în El. Domnul, care a devenit neprihănirea lui Dumnezeu, ne-a eliberat de păcatele noastre, justificându-i pe cei care cred în El.
Pavel ne-a spus că, indiferent cât de mulţi israeliţi există, descendenţii lui Avraam, cei care pot deveni copiii lui Dumnezeu, sunt doar cei care cred în Isus.
Israeliţii vor da faţă cu multe încercari şi necazuri în viitor. Voia lui Dumnezeu este ca unii din ei să ajungă în vremurile din urmă să creadă în Domnul nostru, ca Mântuitor al lor. Chiar dacă Domnul nostru a luat toate păcatele lumii, inclusiv cele ale israeliţilor, ei înca refuză să creadă în Isus, ca Mântuitor al lor.
Eşti slăbit?. Unii din nou pot fi mai slabi sau mai puternici decât ceilalţi. Dar, înaintea lui Dumnezeu, noi suntem plini de infirmităţi. Putem deveni copiii lui Dumnezeu, care sunt eliberaţi de păcat, doar crezând că Domnul nostru a venit pe acest pământ, ne-a luat păcatele pe umerii Săi, prin botezul Său şi a fost judecat şi pedepsit în locul nostru, murind pe Cruce. Trebuie să lăudăm şi să credem în puterea lui Dumnezeu care ne-a făcut poporul Său, liberi de păcat. Domnul nostru este minunat cu adevărat.
Unii oameni cred că totul există, datorită oamenilor. De exemplu, ei cred că legile sunt stabilite de oameni şi că există pentru ei. Totuşi, trebuie să realizăm că nu totul originează în oameni; lucrurile sunt făcute posibile doar prin voia lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat această lume şi întregul univers. Chiar şi legile făcute de mâna omului care ne guvernează sunt fondate, în esenţa lor, în voia lui Dumnezeu.
Pentru că Dumnezeu lucrează în toate şi totul se deschide potrivit voii Sale, trebuie să descoperim neprihănirea Sa în toate lucrurile. Când am fost slabi, când am păcătuit împotriva lui Dumnezeu şi când am fost despărţiţi de El, datorită datorită păcătoşeniei noastre, Dumnezeu a promis să-L trimită pe Isus Hristos. El şi-a împlinit promisiunea, prin încarnarea lui Isus şi botezul Său, prin care El ne-a eliberat de păcatele lumii.
Acum, când evanghelia apei şi a Duhului se răspândeşte în fiecare colţ al lumii, planul original al lui Dumnezeu va fi completat. Când ne uităm la felul în care evenimentele din lume se desfăşoară, putem vedea că Statele Unite şi Israel sunt în centru. Cred că fără intervenţia lui Dumnezeu, un alt război mondial este foarte mult o posibilitate.
Când s-a prăbuşit World Trade Centers, impactul său extrordinar a fost simţit în întreaga lume. Dacă lumea este înghitita din nou în război, în acest timp şi eră, ce ni se va întâmpla?. Cu siguranţă că nu vom putea să ne reglementăm dintr-un alt război mondial. Chiar şi natura nu se poate reface din toate stricăciunile distrugerilor totale ale noastre. Eu sper că vă veţi ruga cu toţii pentru a putea predica în pace evanghelia apei şi a Duhului, întregii lumii. Îngrijorarea noastră este că fără pace în lume, nu putem să facem astfel. Ar trebui să ne rugăm cu toţii să eliminăm războiul şi terorismul.
Nici o religie creată de om nu poate elimina păcatele omului. Doar Isus Hristos şi doar El, ne poate elibera de păcate. Doar prin botezul Săi de la Ioan şi sângele Său de pe Cruce pot fi şterse păcatele noastre şi judecate. Această binecuvântare este dată celor care cred în neprihănirea lui Dunmezeu. Singura cale în care putem fi eliberaţi de păcatele noastre, este crezând în botezul lui Hristos şi sângele Său. Nu este altă cale. Noi nu suntem răscumpăraţi prin rugăciuni de pocăinţă ritualistice, aşa cum mulţi oameni religioşi preferă să facă. Mai degrabă, singura cale înspre răscumpărarea păcatelor noastre, este de a crede în neprihănirea lui Dumnezeu care ne-a eliberat de toate păcatele noastre, în mod complet şi în întregime, prin încarnarea lui Isus, care ne-a luat toate păcatele, prin botezul şi moartea Sa de pe Cruce.
Noi suntem mântuiţi de toate păcatele, crezând în adevărul evangheliei apei şi a adevărului
Acest adevăr trebuie predicat în fiecare colţ al lumii. Trebuie să recunoaştem că este păcatul israeliţilor, precum şi al Neamurilor, de a nu crede în acest adevăr. Fiecare trebuie să creadă în evanghelia apei şi a Duhului.
Ambele naţionalităţi, israeliţii şi Neamurile, nu pot decât să continue să păcătuiască, în timp ce trăiesc în această lume. Dar Domnul nostru a avut grijă de toate aceste păcate, odată şi pentru totdeauna, prin botezul Său. Poate fi un adevăr mai simplu şi mai clar decât adevărul botezului lui Isus şi sângele de pe Cruce?. De ce L-a botezat Ioan pe Isus?. A fost botezat de Ioan şi crucificat, ca El să poată lua o singură dată toate păcatele. Necrezând în acest adevăr sau acceptându-l în inimile lor, oamenii se îndreapta înspre prpria distrugere, datorită păcatelor lor.
Botezul pe care l-a primit Isus “căci aşa” (Matei 3:15) împlineste toată neprihănirea. Cuvântul “căci aşa” este ‘hoo’-tos gar’ în limba greacă , care înseamna “în felul acesta”, “cel mai potrivit”, sau “nu este altă cale pe lângă aceasta”. Acest cuvânt arată că Isus a luat păcatele omenirii asupra Sa în mod ireversibil, prin botezul pe care l-a primit de la Ioan. Deoarece Isus a luat asupra Sa toate păcatele lumii, fiind botezat de Ioan, a putut să ducă Crucea şi să sângereze pe ea în numele nostru. Noi trebuie să realizăm că acesta este adevărul ispăşirii, prin care întreaga rasa umană poate fi răscumpărată de păcatele sale.
Domnul nostru ne-a spus: “Dacă locuiţi în cuvintele Mele, sunteţi ucenicii mei. Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face slobozi”. Botezul lui Isus şi sângele Său sunt adevărul lui Dumnezeu, care ne eliberează de păcatele noastre; este complet bazat pe cuvântul scris al lui Dumnezeu. Adevărul ispăşirii trebuie sp dureze, cu evanghelia apei şi a Duhului, pentru veşnicie. Că Dumnezeu Tatăl a decis să aibă păcătoşii răscumpăraţi prin botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce, este voia Sa. Când credem în botezul şi sângele Său pentru răscumpărarea noastră, credem în ceea ce Dumnezeu a stabilit pentru noi. Păcatele noastre sunt răscumpărate doar când credem în adevărul apei şi al Duhului.
Dacă crezi, chiar în acest moment, în botezul lui Hristos şi sângele Său de pe Cruce, adevărul ispăşirii, ca răscumpărare a noastră, atunci acum eşti justificat. Dacă, pe de altă parte, nu crezi, atunci eşti înca un păcătos. “Căci toţi am păcătuit şi suntem lipsiţi de slava lui Dumnezeu” Noi putem fi iertaţi pentru toate păcatele noastre şi să devenim copiii lui Dumnezeu doar crezând în Isus Hristos ca Mântuitor al nostru. Nu este nici un motiv pentru ca re cineva să nu creadă în adevărul acestei evanghelii ale apei şi a Duhului. Nu este nimeni care să nu aibă nevoie de această evanghelie a răscumpărării. Toţi au nevoie de aceasta. De ce n-ar dori nimeni să creadă în ea, când adevărul evangheliei apei şi a Duhului este stabilit atât de clar înaintea sa, dacă n-ar fi nedorinţa lui/ei să fie curăţită/ă de păcatele sale?.
Mulţi din întreaga lume au acceptat evanghelia apei şi a Duhului şio predică pentru a o răspândi şi mai departe. Unii dintre ei au cerut să devină distribuitori voluntari ai cărţilor noastre. Dacă ai putea fi eliberat de păcatele tale, doar crezând în sângele de pe Cruce, atunci fiecare din această lume ar fi devenit justificat, liber de păcat. Dacă s-ar crede doar în sângele Crucii, s-ar continua tot în păcat, în ciuda rugăciunilor repetate în mod zilnic, deoarece astfel de rugăciuni sunt rutină, trecând prin mişcare şi simplu un exerciţiu din ritualurile religioase.
Dacă încerci să-ţi speli păcatele, rugându-te rugăciuni de pocăinţă, atunci tu de fapt comiţi un păcat grav împotriva lui Dumnezeu, deoarece actele tale degradează neprihănirea lui Dumnezeu, care poate fi împlinita nu prin propriile tale eforturi, ci prin botezul lui Isus şi sacrificiul Său de pe Cruce, prin care Isus ţi-a luat toate păcatele şi a fost pedepsit în locul tău.
Dacă Îl accepţi pe Isus ca Mântuitor, crede că ispăşirea ta este prin botezul lui Isus şi crucificarea Sa. Isus a promis să-i elibereze pe păcătoşi de păcatele lor, iar El şi-a împlinit promisiunea fiind botezat de Ioan la Râul Iordan şi sângerând pe Cruce, pentru a împlini neprihănirea lui Dumnezeu. Ce motiv este pentru noi să nu credem în acest adevăr?. Trebuie să crezi în botezul lui Isus şi vărsarea sângelui Său de pe Cruce, ca răscumpărare a ta.
Adevărul că Isus a luat toate păcatele lumii asupra Sa când a fost botezat, este găsit în Matei 3:13-17. Doar cei care nu doresc să fie iertaţi pentru păcatele lor ar refuza să creadă în acest adevăr. Tu poţi deveni copilul lui Dumnezeu şi să primeşti viaţa veşnică doar crezând în acest adevărul evangheliei apei şi al Duhului―nimic altceva ce este un dar mai bun de la Dumnezeu decât iertarea Sa. Dintre multele daruri pe care Dumnezeu ni l-a acordat, ispăşirea păcatelor noastre este darul cel mai bun dintre toate.
Al doilea cel mai bun dar pe care Dumnezeu ni l-a dat este venirea Mileniului peste care noi vom domni, iar cel de-al treilea dar este că vom trăi apoi în Împaratia Cerurilor şi vom domni cu Dumnezeu, pentru veşnicie. Dunmezeu a permis, chiar până la ultimile vremuri, acest adevăr al răscumpărării să fie revelat atât israeliţilor, cât şi Neamurilor.
După cum e profeţit în Scriptură, doi slujitori ai lui Dumnezeu se vor ridica dintre israeliţi, iar Dumnezeu va face printre ei miracole extraordinare ale evangheliei . Atunci israeliţii vor auzi evanghelia apei şi a Duhului prin cei doi slujitori, pe care Dumnezeu îi va ridica din propriul lor popor şi mulţi oameni vor ajunge să creadă în Isus, ca Mesia al lor. Noi aşteptăm aceas zi, aşa cum Ioan a aşteptat, cerând: “Vine Doamne Isuse!” (Revelation 22:20).
Când vine timpul să sosească Domnul, veţi realiza cât de mulţumitori sunteţi că aţi crezut în acest adevăr, prin care aţi fost iertaţi şi mântuiţi. Este dorinţa mea cea mai sinceră a inimii mele ca tu să fii eliberat de toate păcatele tale, crezând în adevărul apei şi al Duhului. Lumea se poate schimba, dar evanghelia apei şi a Duhului, prin care Dumnezeu ne-a mântuit de păcate, este un adevăr veşnic care nu se schimbă niciodată . Noi trebuie să credem în acest adevăr, pentru a primi mântuirea neschimbătoare a ispăşirii. Fie ca adevărul răscumpărării lui Dumnezeu să fie al vostru.
Dumnezeu ne-a eliberat, făcându-ne vase de milă
Romani capitolul 9 înregisteaza că Dumnezeu l-a mântuit pe Iacov deoarece l-a iubit mai mult ca pe Esau. Astfel Iacov a fost făcut un vas al milei, în timp ce Esau a fost făcut un vas al mâniei. Aceasta aduce întrebarea, de ce?. Adică, l-a favorizat Dumnezeu pe Iacov, în schimbul lui Esau?. Fără-ndoială că vor fi mulţi oameni care se vor certa: “Deoarece Dumnezeu a ales să iubească o persoană unilateral şi cu prejudecată, în timp ce a urât pe cealaltă necondiţionat, predestinarea şi alegrea Sa sunt greşite”.
Când ne uităm la lumea creată de Dumnezeu, putem vedea cât de frumoase şi pure sunt creaţiile Lui. Plantele, animalele, şi alte lucruri care au fost create de Dumnezeu, par atât de perfecte. Atunci, cum a putut Dumnezeu să iubească o persoană în timp ce să urască pe alta?. Dar nu este acesta cazul.
Datorită neascultărilor lui Adam şi Eva, păcatul a intrat în lume şi datorită acestui păcat, toţi care au urmat după ei au fost destinaţi să continue în păcat şi nu au putut evita să fie condamnaţi în iad. Doar pentru că Dumnezeu l-a mântuit pe Iacov de păcat şi nu l-a eliberat pe Esau, nu-L implică şi orice greşală. În ochii Săi, Dumnezeu a avut fiecare motiv să facă astfel.
Putem găsi mulţi care se comportă ca Esau în interiorul comunităţii creştine. În mod tipic, o astfel de persoană nu ar lipsi de la nici o serviciu de slujbă, indiferent când şi dacă se ţine, de la serviciul de dimineaţă devreme, până la serviciul de noapte târziu. Unii poate chiar petrec mai mult timp la biserică decât acasă, plcând de la servici, la biserică, nu acasă. Îi putem numi: “alergători religioşi”. Printre ei, totuşi, sunt mulţi care iau neprihănirea în mod serios. De aceea, ei încearca să-şi construiască propria lor neprihănire şi făcând astfel, ignoră neprihănirea lui Dumnezeu.
Chiar şi cei care ignoră neprihănirea lui Dumnezeu înca doresc să meargă în cer şi să li se ierte păcatele. Dar eforturile lor sunt în încercarea de a stabili propriile lor neprihăniri înaintea lui Dumnezeu şi a altor oameni, nu în încercarea de a fi mântuiţi de păcatele lor. Dumnezeu a spus celor care nu cred în neărihănirea Sa că credinţa în neprihănirea lui Dumnezeu nu este pentru fiecare.
Atunci, ce fel de oameni pot crede în neprihănirea lui Dumnezeu?. Aceştia sunt oamenii care-şi recunosc păcătoşenia, care în minţile lor realizează că nu merită nimic. Ei sunt acel fel de oameni care, atunci când descoperă neprihănirea lui Dumnezeu prin ispăşirea Sa manifestată în evanghelia apei şi a Duhului, cred în ea imediat şi întorc gloria înspre Dumnezeu. Faptul că noi credem în neprihănirea lui Dumnezeu şi astfel suntem mântuiţi înseamna că suntem oameni vrednici de milă care au nevoie de neprihănirea lui Dumnezeu. Altfel, am fi destinaţi să trăim în păcat pentru restul vieţii noastre.
Dar cei care-şi caută neprihănirea lor proprie înaintea lui Dumnezeu sunt acei care sunt mândri. O astfel de persoană ar putea spune: “Doamne, ţi-am dat zeciuiala, am stat noaptea târziu rugându-mă Ţie, nu am lipsit niciodată de la serviciile de dimineaţă devreme în ultimii zece ani şi am făcut fapte bune pentru tine.”
Totuşi, Dumnezeu ar fi mai încântat dacă ar fi recunoscut că nu are deloc nici o neprihănire şi astfel că are nevoie să creadă în neprihănirea lui Dumnezeu, prin ispăşirea apei şi a Duhului, mai degrabă decât să încerce să dovedească prin propriul effort, ceva că nu are şi nu poate avea.
Chiar şi acum, în comunitatea creştină sunt mulţi oameni care fac tot felul de lucruri pentru a încerca să-şi arate neprihănirea lor. Unii chiar îsi gesticulează cuvintele. Dar, deoarece nu cred în neprihănirea lui Dumnezeu manifestată prin evanghelia apei şi a Duhului, păcatele lor nu sunt complet spălate. Dumnezeu le va determina sfârşitul. Noi sperăm cu toţii că vor deveni copiii adevăraţi ai lui Dumnezeu, prin ştergerea păcatelor, prin credinţa lor în botezul şi sângele Domnului nostru, ca adevăr al ispăşirii.
Despre vasele mântuirii, Apostolul Pavel a spus că Dumnezeu are milă de cine Îi place şi compasiune de cine are compasiune. Atunci, cine sunt oamenii care primesc mila lui Dumnezeu?. Toate fiinţele umane nu pot trăi prin Cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă doresc cu adevărat să facă aceasta. Se poticnesc iar şi iar, în ciuda dorinţei lor adevărate de a crede şi de a trăi Cuvântul Său. Ei sfârşesc prin a le părea rău înaintea lui Dumnezeu, sunt dominaţi de vină şi cred că merită să fie condamnaţi la iad. Astfel, Îi cer lui Dumnezeu să aibă milă de ei, recunoscând că sunt vrednici de milă, atât în lumea aceasta de pe pământ, cât şi din Împaratia lui Dumnezeu. Deoarece ei ştiu că nu pot fi mântuiţi dacă Dumnezeu nu are milţă de ei, ei Îi cer aceasta în mod disperat.
Cu alte cuvinte, eliberarea de păcat se găseşte pentru acei de care Lui Îi pare rău şi de care Îi este milă. Pentru aceşti oameni, Dumnezeu le-a acordat evanghelia apei şi a Duhului, făcându-L pe Fiul Său preaiubit să ia asupra Sa toate păcatele, cu botezul Său, să moară pe Cruce şi să fie înviat din morţi―totul pentru a-i elibera de anumite distrugeri.Tatăl nostru are milă de cei care sunt vrednici de milă.
Dar se pare că în această lume sunt mai mulţi oameni asupra cărora are mânie Dumnezeu, decât acei de care are milă. Dumnezeu ne-a spus că în comunitatea creştină de azi, sunt atât vase de milă, cât şi vase de mânie. Cu alte cuvinte, sunt oameni care sunt iubiţi de Dumnezeu şi oameni care nu sunt iubiţi de El.
Romans 9:17 ne spune: “Fiindcã Scriptura zice lui Faraon: Te-am ridicat înadins, ca sã-Mi arãt în tine puterea Mea, şi pentruca Numele Meu sã fie vestit în tot pãmîntul.” Dumnezeu a permis ca oameni ca Faraon să se ridice pentru ca puterea Sa să fie cunoscută. Totuşi, El Şi-a arătat dragostea faţă de vasele milei, pentru ca numele Său să poată fi declarat în întreaga lume. Datorită păcatelor noastre şi a mâniei lui Dumnezeu, am fost destinaţi pentru iad. Dar am fost mântuiţi de toate păcatele aşa cum Dumnezeu ne-a acordat dragostea Sa a neprihănirii, deoarece El are milă de cei dintre noi care am crezut în El.
Cei care nu cred în neprihănirea lui Dumnezeu şi sunt interesaţi doar să-şi urmărească propria neprihănire se întorc împotriva lui Dumnezeu. Aceştia sunt oamenii pe care Dumnezeu i-a lăsat pentru mănia Sa; pentru a se demonstra mânia Sa puternică, trebuie să fie cei care stau împotriva Lui şi prin aceasta se arată dreptatea judecăţii lui Dumnezeu.
Oamenii, ca Faraon sunt acei care au respins dragostea neprihănirii lui Dumnezeu. Pentru Faraon, Dumnezeu i-a dat zece plăgi; ultima fiind moartea. Celor care L-au respins pe Dumnezeu, doar lacul nesfârşit de foc îi aşteaptă. Aceasta este puterea mâniei lui Dumnezeu. Sunt mulţi oameni puternici în această lume şi mulţi care-L neagă pe Dumnezeu, dar Dumnezeu eventual îi va doborî, pentru a proclama puterea mâniei Sale. De aceea, El lasă inimile întarite a acelor care-L neagă.
Ceea ce este important pentru noi, este cum putem deveni vasele milei, deoarece devenind aceasta, putem crede în iubirea neprihănirii lui Dumnezeu. Noi nu avem nimic de arătat înaintea lui Dumnezeu; ci mai degrabă, noi ne-am născut să credem în dragostea Sa neprihănită. Biblia ne spune o poveste despre un colector de taxe şi un fariseu, rugându-se înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu a avut milă de primul, în timp ce nu a făcut nimic pentru ultimul. Oamenii care sunt ca colectorul de taxe, sunt acei care recunosc înaintea lui Dumnezeu că nu au făcut nimic bun şi că sunt lipsiţi de slava Lui; de aceea îi cere lui Dumnezeu mila Sa.
Aceştia sunt felurile de oameni care vor fi îmbracati în dragostea neprihănirii lui Dumnezeu. Dar oamenii sunt ca fariseii, se laudă în mod constant cât de mult au făcut pentru Dumnezeu—că ei dau zeciuiala, că ei au postit de două ori pe săptămână, că s-au rugat şi că sunt devotaţi religios. Depinzând de poziţia unde stăm înaintea lui Dumnezeu, noi ori vom fi îmbracati în iubirea neprihănirii lui Dumnezeu ori vom fi supuşi mâniei pedepsei Sale. Dacă ne întarim inimile înaintea lui Dumnezeu, păcatele noastre vor rămânea pentru totdeauna de neiertat. Fără iertare, destinul nostru ar fi iadul.
Evanghelia apei şi a Duhului a fost prediacată în întreaga lume. Cei nemântuiţi rămân nemântuiţi doar pentru că inimile lor sunt întarite. Nu este nimic neprihănit în oameni şi doar prin credinţă putem fi îmbracati în dragostea neprihănită a lui Dumnezeu. Dumnezeu îi urăşte pe acei care, deşi i-a făcut Dumnezeu, refuză să-I recunoscă neprihănirea. Dar cei care cred în evanghelia apei şi a Duhului, neprihănirea lui Dumnezeu, vor fi iubiţi de El şi vor primi vieţi veşnice.
Mulţi creştini din această lume trăiesc ca vase ale mâniei înaintea lui Dumnezeu. De aceea avem nevoie să învatam din Cartea Romani ce este neprihănirea lui Dumnezeu. Motivul pentru care Dumnezeu îi iubeşte pe unii şi nu pe alţii, este deoarece unii cred în neprihănirea Sa, în timp ce alţiinu cred în ea. Acesta este adevărul despre care doresc să vobesc. Ce le-a făcut Dumnezeu lui Iacov şi Esau a fost corect. Printre cei care cred în Isus, sunt mulţi care doresc să fie iubiţi de Dumnezeu, fără să fi crezut în evanghelia apei şi a Duhului. Aceşti oameni sunt ca Esau, iar Dumnezeu îi va judeca pentru păcatele în mod drept.
Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său să fie botezat de căter Ioan pentru a lua toate păcatele lumii o singură dată. Crezi în acest adevăr?.Crezi cu adevărat adânc în inima ta?. Noi vom fi eliberaţi o singură dată din toate păcatele noastre când credem în adevărul evangheliei apei şi a Duhului, prin care este arătată neprihănirea lui Dumnezeu. Isus a luat toate păcatele acestei lumi şi le-a pus asupra umerilor Săi, a murit pe Cruce şi a fost învit din morţi, totul o dată, pentru ca şi noi să fim eliberaţi o singură dată din păcatele noastre.
Dacă intenţionăm să fim răscumpăraţi fără să credem în neprihănirea lui Dumnezeu, am păcătui din nou împotriva Sa. Dacă nu credem în neprihănirea Sa, atunci ar însemna ca Isus Hristos să fie botezat şi să moară în fiecare zi pentru păcatele noastre. Ar alege Dumnezeu o astfel de cale, în infinita Sa întelepciune?. Pentru a ne elibera de păcatele noastre, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său doar o singură dată, pentru a fi botezat, crucificat şi înviat pentru toate păcatele noastre, doar o singură dată, astfel ca El să ne poată mântui complet, totul o singură dată.
Dumnezeul nostru este un Dumnezeu neprihănit. Dumnezeu a plnificat ştergerea păcatelor naostre în neprihănirea Sa. Dumnezeu nu ne şterge păcatele doar pentru că ne rugăm pentru neprihănirea Sa de fiecare dată când păcătuim. În schimb, El a şters toate păcatele celor care au fost răscumpăraţi o singură dată, crezând în neprihănirea Sa o singură dată.
Atunci ce se întâmpla păcatelor zilnice pe care le comitem după aceea?: Se are grijă de ele când Îl slujim pe Dumnezeu cu mulţumire pentru neprihănirea Sa şi întoarcem toată gloria pentru El, doar. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, Isus a luat asupra Sa toate păcatele lumii o singură dată, cu botezul Său, a sângerat pe Cruce şi a fost judecat în schimbul nostru şi astfel a luat asupra Sa toate pcăatele o singură dată, pentru mântuirea noastră completă. Dragostea neprihănirii lui Dumnezeu a fost completată în planul Său, pentru a elimina toate păcatele lumii, o singură dată.
Romani 9:25 afirmă: “dupã cum zice în Osea: Voi numi popor al Meu, pe cel ce nu era poporul Meu, şi prea iubitã, pe cea care nu era prea iubitã.” Da, Dumnezeu a spus că îi va numii copiii Săi, care nu erau poporul Său. Deoarece neprihănirea lui Dumnezeu în care noi credem nu este o teorie, ci realitate, suntem eliberaţi de toate păcatele noastre, crezând în neprihănirea Sa. Din moment ce este realitate, cei care-I ignoră neprihănirea vor fi urâţi şi judecaţi ca Esau. Nu este nimeni care să se laude cu neprih[nirea sa, înaintea lui Dumnezeu. Pentru a ne elibera din toate păcatele, Dumnezeu ne-a mântuit cu neprihănirea Sa. Atunci, cum nu putem noi să-I mulţumim şi să-L lăudăm?. Nu putem decât să răspândim evanghelia neprihănirii lui Dumnezeu, în mulţumire şi credinţă.