- All e-books and audiobooks on The New Life Mission website are free
- Explore multilingual sermons in global languages
- Two new revised editions in English have been released
- Check out our website translated into 27 languages
Temă 9: Romani (Comentarii asupra Cărții Romani)
[9-3] Este greşit ca Dumnezeu să-l iubească pe Iacov? (Romani 9:30-33)
(Romani 9:30-33)
“Deci ce vom zice? Neamurile, cari nu umblau dupã neprihãnire, au cãpãtat neprihãnirea şi anume neprihãnirea care se capãtã prin credinţa; pe cînd Israel, care umblă dupã o Lege, care sã dea neprihãnirea, n-a ajuns la Legea aceasta. Pentruce? Pentru cã Israel n-a cãutat-o prin credinţa, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra de poticnire, dupã cum este scris: Iatã cã pun în Sion o Piatrã de poticnire, şi o stîncã de cãdere: şi cine crede în El, nu va fi dat de ruşine.”
“Deci ce vom zice? Neamurile, cari nu umblau dupã neprihãnire, au cãpãtat neprihãnirea şi anume neprihãnirea care se capãtã prin credinţa; pe cînd Israel, care umblă dupã o Lege, care sã dea neprihãnirea, n-a ajuns la Legea aceasta. Pentruce? Pentru cã Israel n-a cãutat-o prin credinţa, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra de poticnire, dupã cum este scris: Iatã cã pun în Sion o Piatrã de poticnire, şi o stîncã de cãdere: şi cine crede în El, nu va fi dat de ruşine.”
Chemându-ne, Domnul nostru a spus: “Cãci n-am venit sã chem la pocãinţa pe cei neprihãniţi, ci pe cei pãcãtoşi.” (Matei 9:13). Ar trebui să realizăm că cei care urmăresc neprihănirea lor, darul mântuirii nu este permis şi pentru a evita aceasta, trebuie să credem în schimb în neprihănirea lui Dumnezeu.
Romani 9:13 spune că Dumnezeu l-a iubit pe Iacov, în timp ce l-a urât pe Esau. Celor care cred neprihănirea lui Dunmezeu cu mulţumiri, Dumnezeu le-a dat darul ştergerii păcatelor, precum şi binecuvântarea care-i face copiii Lui. Noi trebuie cu toţii să credem în Dumnezeu cu cunoaşterea neprihănirii Sale.
Ar trebui să învatam şi să întelegem Cuvântul neprihănirii lui Dumnezeu date nouă tuturor. Când cineva doreşte să fie eliberat de păcatele sale, trebuie să-şi cunoască greşelile şi infirmităţile, precum şi neprihănirea lui Dumnezeu. Trebuie să ştim şi să credem în neprihănirea Lui. Dumnezeu ne-a spus că doar acei care sunt destinaţi iadului au nevoie de neprihănirea Sa. Este important să recunoaştem păcatele şi să relizăm că datorită păcatelor noastre, întâmpinam mânia lui Dumnezeu care va face pedeapsa noastră în iad de neevitat.
Dar noi putem primi evanghelia apei şi a Duhului în inimile noastre, prin botezul Domnului nostru, moartea Sa de pe Cruceşi învierea Sa, deoarece doar cei care cunosc neprihănirea lui Dumnezeu pot crede în această neprihănire. Acesta este, deoarece harul şi dragostea lui Dumnezeu nu sunt ceva ce pot fi câştigate chiar prinj rugăciuni de pocăinţă sau o viaţă de evlavie, în care se angajează mulţi oameni. Totuşi, ştergerea păcatelor dată de Dumnezeu este pentru toţi care adoră şi cred în neprihănirea Sa.
Noi trebuie să fim cu toţii gata să credem în evanghelia apei şi a Duhului, cu voia, în inimile noastre. Doreşti să primeşti neprihănirea lui Dumnezeu?. Atunci recunoaşte-ţi propriile insuficienţe înaintea lui Dumnezeu şi prin Legea Sa. Recunoaşte că, datortită păcatelor tale, eşti sub mânia lui Dumnezeu şi că ai nevoie de neprihănirea Sa! Când crezi în evanghelia apei şi a Duhului şi o accepţi în inima ta, neprihănirea lui Dumnezeu va fi a ta. Trebuie să cunoşti acest adevăr.
Minţile celor care nu cred în neprihănirea lui Dumnezeu sunt confuze şi închise în gol
Dumnezeu ne-a spus că gândurile noastre au fost confuze de la început (Geneza 1:2). De ce au fost confuze gândurile omului de la început?. Deoarece îngerul căzut care s-a întors împotriva lui Dumnezeu, i-a împiedicat pe oameni să creadă în Cuvântul neprihănirii lui Dumnezeu, făcându-le minţile confuze şi goale. De aceea păcatul a venit în inima omului (Geneza 3:1-8).
Scriptura ne spune că un înger creat de Dumnezeu s-a întors împotriva Lui. Acest înger a încercat să preia tronul lui Dumnezeu cu propria putere şi uneltire şi eşuând în în această rebeliune, a fost scos de la poziţia sa privilegiată. Apoi acest Înger Căzut a ispitit şi a amăgit omenirea şi a întors-o împotriva lui Dumnezeu. Acest înger se numeşte Satan. Acest înger plin de mândrie înca lucrează atât în credincioşi, cât şi necredincioşi în tot felul de maniere pline de mândrie şi rebele. Înselând omul, el a provocat Cuvântul neărihănirii lui Dumnezeu şi autoritatea Sa.
Diavolul recurge întotdeauna la minciuni pentru ca oamenii să nu poată crede în evanghelia apei şi a Duhului. Fiind înselat de Diavol, mulţi încearca fără rezultat să-şi stabilească propria lor neprihănire. El a lăsat omenirea să cadă în păcat şi drept rezultat, i-a făcut să-şi trăiască cu minţi confuze şi goale.
Ştergerea păcatelor şi neprihănirea dată de Dumnezeu
Eliberarea de păcat pentru omenirea care a căzut în păcat prin ispita răului lui Satan, nu depinde de pasiunea cuiva sau de propria sa neprihănire. Totuşi, atât de mulţi oameni încearca disperat să scape de păcatele lor în van, în timp ce se întorc împotriva lui Dumnezeu, fără să-şi relizeze infirmităţile. Dumnezeu i-a certat pe cei care caută neprihănirea lor proprie, pe cei care încearca să câştige neprihănirea lui Dunezeu cu faptele lor bune. Răscumpărarea nu este pentru astfel de oameni; doar pentru cei care ştiu că sunt păcătoşi şi care cred în evanghelia adevărată a apei şi a Duhului, le-a permis neprihănirea Sa.
Voia suverană a lui Dumnezeu este în esenţa sa diferită de gândurile umane. Pavel ne-a spus că indiferent cât de bine excelează o persoană în manifestările exterioare ale frecventării evlavioase ale bisericii, a rugăciunilor târziu noaptea, a rugăciunile de dimineaţa devreme, a postului, afertelor, rugăciunii repetate, ect, ea/el nu va fi niciodată curăţit/ă de propriile sale păcate.
Dumnezeu ne spune că lucrările legii nu ne pot răscumpăra din păcatele noastre şi nu pot face neprihănirea lui Dumnezeu să fie a noastră. După cum spun versetele 32-33 din capitolul 9: “Pentruce? Pentru cã Israel n-a cãutat-o prin credinţa, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra de poticnire, dupã cum este scris: Iatã cã pun în Sion o Piatrã de poticnire, şi o stîncã de cãdere: şi cine crede în El, nu va fi dat de ruşine.”
Astfel, pentru a primi neprihănirea lui Dumnezeu, trebuie să credem în botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce, prin care Isus a devenit jertfa sacrificială dintre Dumnezeu şi omenire. De aceea, este absolut critic să întelegi că trebuie să-ţi arunci propria neprihănire pentru a obţine neprihănirea lui Dumnezeu. Nu ar terbui să respingem neprihănirea lui Dumnezeu, datp nouă în mod limer, în timp ce-L mărturisim pe Isus ca Mântuitor al nostru.
Chiar şi acum, mulţi care-L mărturisesc pe Domnul Isus ca Mântuitor al lor, înca rămân ca păcătoşi, deoarece nu cred în evanghelia care mărturiseşte neprihănirea lui Dumnezeu. Oamenii nu pot să câştige neprihănirea lui Dumnezeu, urmându-I legea. Cei care cred în Cuvântul neprihănirii lui Dumnezeu trebuie să-şi arunce căutările după neprihănirea lor proprie. Ar trebui să-ţi aminteşti că Isus a devenit piatra de poticnire pentru cei care şi-au căutat răscumpărarea şi neprihănirea lui Dumnezeu, prin lucrările lor proprii ale legii.
Evanghelia apei şi a Duhului dată de Dumnezeu nouă, este adevărul care-i răscumpără pe cei ce cred în Isus Hristos ca Mântuitor al lor şi că trebuie să-i acompanieze pe cei care urmăresc neprihănirea lui Dumnezeu. Ceea ce este absolut necesar pentru răscumpărare şi viaţa veşnică este credinţa în Cuvântul neprihănirii lui Dumnezeu, manifestată prin botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce. Acest Cuvânt ne revelează nouă care printre creştini nu putem primi ştergerea păcatelor şi în acelaşi timp ne învata adevărul că cei care cred în evanghelia apei şi a Duhului vor primi neprihănnirea lui Dumnezeu
De aceea, credinţa corectă cere întelegerea că Dumnezeu nu a decis să culeagă un anumit grup de oameni în mod necondiţionat şi să-i trimită în iad. Dacă Dumnezeu i-a iubit într-adevăr pe unii, şi i-a urât pe alţii în mod arbitrar, oamenii nu I-ar respecta neprihănirea.
Prin evanghelia apei şi a Duhului Dumnezeu a stabilit legea neprihănirii răscumpărării pentru a-i elibera pe păcătoşi de păcatele lor şi ne-a dat marea binecuvântare de a fi îmbracati în dragostea Sa. Fiecare trebuie să-şi arunce neprihănirea înaintea evangheliei apei şi a Duhului, vorbită prin neprihănirea lui Dumnezeu. Dumnezeu a dăruit neprihănirea Sa doar celor care cred în ea.
Dumnezeu nu le-a permis oamenilor să se poată mântui de păcat, prin propria neprihănire. Fără să creadă în evanghelia apei şi a Duhului, ca neprihănirea a lui Dumnezeu, nimeni nu trebuie să primească această neprihănire, chiar dacă el/ea îsi mărturiseşte credinţa în Isus (Ioan 3:1-8).
Botezul pe care l-a primit Isus şi sângele pe care l-a vărsat pe Cruce, au devenit neprihănirea lui Dumnezeu. De aceea Isus a devenit piatra de poticnire pentru cei care-şi caută propria neprihănire. De aceea, credincioşii în Isus, trebuie să realizeze şi să înteleaga, că atunci când ei urmăresc propria lor neprihănire, calcă în picioare neprihănirea lui Dumnezeu. Nici un păcătos nu poate intra în împaratia lui Dumnezeu fără să aibă credinţa în neprihănirea lui Dumnezeu. Noi care credem în Isus trebuie să primim ştergerea păcatelor, crezând în neprihănirea lui Dumnezeu.
Isus Hristos, care a venit pe acest pământ, este Mântuitorul păcătoşilor şi chiar neprihănirea însasi a lui Dumnezeu. Noi trebuie să credem cu adevărat în această neprihănire a lui Dumnezeu, deoarece Isus ne-a iertat păcatele cu Cuvântul Său, prin evanghelia apei şi a Duhului. Credincioşii în Isus trebuie să creadă în botezul pe care l-a primit de la Ioan şi sângele Său de pe Cruce, ca neprihănire a lui Dumnezeu. Doar cei care cred în Cuvântul scris al apei şi al Duhului pot intra în Cer.
Ni se spune să fim împartiti în vase ale mâniei şi vase ale milei
Domnul a spus: “Şi ce ar folosi unui om sã cîştige toatã lumea, dacã şi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om în schimb pentru sufletul sãu?” (Matei 16:26) Dacă ajunge să-şi piardă viaţa veşnică, realizările sale din această lume sunt fără folos, indiferent care sunt ele. Nu are nici un folos chiar dacă cineva a cucerit lumea sau chiar întregul univers, dacă nu a primit neprihănirea lui Dumnezeu, crezând în botezul lui Isus şi sângele Său de pe Cruce.
Indiferent cât de dezvoltate sunt doctrinele teologice, doar crezând în evanghelia apei şi a Duhului care împlineste neprihănirea lui Dumnezeu se paote primi şi crede în această neprihănire. Credincioşii în Isus pot fi liberi de păcatele lor doar când primesc neprihănirea lui Dumezeu, crezând în ea.
În ziua de azi este obişnuit să vezi credincioşi care, crezând în neprihănirea lui Dumnezeu, suferă pentru păcatele lor la fiecare întâlnire de rugăciune dimineata devreme. Ei nu cred în realitate în neprihănirea lui Dumnezeu. Noi trebuie să realizăm că astfel de credinţe profesate de către unii care nu cred în răscumpărarea în neprihănirea Sa, nu-L mulţumesc pe Dumnezeu, ci doar Îl mânie. Deoarece ei s-au întors împotriva neprihănirii lui Dumnezeu, ei pot rămânea doar duşmanii Săi.
Ioan 3:5 ne spune că: “Dacă cineva nu se naşte din apă şi Duh, nu poate intra în Împaratia lui Dumnezeu”. De aceea, ar trebui să-ţi rezolvi toate problemele păcatului, crezând în evanghelia apei şi a Duhului şi în neprihănirea lui Dumnezeu. Evanghelia apei şi a Duhului a devenit neprihănire alui Dumnezeu care-ţi poate da ştergerea păcatelor şi neprihănirea Sa.
Dacă doreşti să ai felul de credinţă care te-ar justifica în neprihănirea lui Dumnezeu, trebuie să urmezi şi să credzi în Cuvântul apei şi a Duhului ce conţine această neprihănire. De asemenea, trebuie să relizezi că, pentru ca inima ta să fie umplută cu credinţa în neprihănire alui Dumnezeu, ai nevoie să-ţi arunci propria neprihănire. Ceea ce Pavel spune atât israeliţilor, cât şi Neamurilor, este că trebuie să-şi abandoneze căutările după propria neprihănire, dacă doresc să obţină neprihănirea lui Dumnezeu.
Dumnezeu i-a dat lui Avraam pe fiul său, ca roadă a credinţei sale în neprihănirea lui Dumnezeu. Neprihănirea lui Dumnezeu apare în Cuvântul apei şi a Duhului. Oricine crede în Cuvântul neprihănirii devine o persoană neprihănită. rebeca, soţia lui Isaac, concepuse doi gemeni prin el, şi chiar înainte ca ei să se nască sau să facă vreun bine sau vreun rău, I săa spus că: “Cel mai bătrân îi va sluji celui mai tânăr”. Din acest pasaj, unii oameni concluzionează că Dumnezeu nu este un Dumnezeu drept şi că este o concluzie greşită.
Aceasta este deoarece Dumnezeu a cunoscut deja credinţa lui Iacov şi Esau, chiar când erau în pântecele lui Rebeca. Secretul neprihănirii lui Dumnezeu este ascuns în evanghelia apei şi a Duhului. Deoarece Esau a fost cineva care lăudăros cu propriile sale fapte, Dumnezeu l-a văzut că nu are nimic de-a face cu credinţa în neprihănirea Sa, şi de aceea Dumnezeu l-a urât. Pe de altă parte, Iacov a fost cineva care a crezut în neprihănirea lui Dumnezeu şi I-a dat toată gloria doar Lui; astfel, Dumnezeu nu a putut face altceva decât să-l iubească pe el.
Că Dumnezeu l-a iubit pe Iacov şi l-a urât pe Esau, de aceea, este doar pe baza adevărului. Dumnezeu nu apreciază pe oamenii ca Esau, care s-a lăudat cu puterea sa, fără să creadă în neprihănirea lui Dumnezeu, dar Lui Îi place şi iubeşte pe oamenii ca Iacov, care şi-a cunoscut infirmităţile şi a crezut doar în neprihănirea Sa.
Adesea oamenii înteleg greşit neprihănirea lui Dumnezeu, întrebând cum a puttu Dumnezeu să se comporte astfel cu Isaac. Ei cred că, dacă Dumnezeu îi iubeşte pe unii, în timp ce-i urăşte pe alţii , trebuie să fie ceva greşit cu Dumnezeu şi ar putea chiar să refuze să creadă în Isus, deoarece se gândesc la El ca la un Dumnezeu al nedreptăţii.
Dar cum poate fi Dumnezeu nedrept?. Dacă cineva crede că Dumnezeu este nedrept, aceasta este doar e reflecţie a a faptului că nu are o întelegere corectă a neprihănirii lui Dumnezeu. Chiar şi mai mult, precis cei care nu cred în neprihănirea lui Dumnezeu, Îi acoperă neprihănirea Lui, cu neprihănirea lor umană care greşeşte grav înaintea lui Dumnezeu. Fiecare trebuie să-şi arunce neprihănirile lor înaintea lui Dumnezeu şi să creadă în Cuvântul evangheliei apei şi a Duhului.
De aceea, singura cale de a crede în Cuvântul răscumpărării ce conţine neprihănirea lui Dumnezeu. Că Dumnezeu este nedrept este un fragment al imaginaţiei noastre, derivate din ignoranţa noastră a scopului profund al lui Dumnezeu, stabilit în planul şi predestinarea Sa. Planul neprihănit al lui Dumnezeu a fost de a revela neprihănirea Sa înaintea noastră. Deoarece Dumnezeu a ştiut deja viitorul gemenilor, Dumnezeu a planificat în mod potrivit în neprihănirea Sa şi a stabilit să-l iubească pe cel care crede.
Noi trebuie să întelegem şi să credem în neprihănirea lui Dumnezeu în planul Său. Pe cine ar chema Dumnezeu, dintre Iacov şi Esau?. Domnul nostru a spus că “nu a venit să-l cheme pe cel neprihănit, ci pe păcătos.” Neprihănirea lui Dumnezeu, cu alte cuvinte, îi cheamă pe oamenii ca Iacov. Cât despre Esau, nu doar că el n-a răspuns le chemarea neprihănită a lui Dumnezeu, ci şi s-a lăudat în neprihănirea sa proprie. De aceea esau a trebuit să fie urât, în timp ce Iacov a devenit cel care a răspuns la chemarea neprihănirii lui Dumnezeu.
Toate aceste adevăruri biblice trebuie să fie întelese în credinţa care cunoaşte şi crede în dragostea neprihănirii lui Dumnezeu. Dacă cineva încearca să rezolve dilema predestinării lui Dumnezeu, fără cunoaşterea corectă a dragostei neprihănite a lui Dumnezeu, va cădea chiar în capcana pe care şi-a făcut-o, care duce la propria sa distrugere.
Dumnezeu a stabilit neprihănirea, dar El a oferit răscumpărarea Sa pentru toţi cei care cred în neprihănirea Sa. Cei care sunt îmbracati în milă înaintea lui Dumnezeu, sunt acei care nu se laudă cu neprihănirea lor, ci cred în neprihănirea lui Dumnezeu ca răscumpărare a lor. Aceştia sunt oamenii care mărturisesc: “Merit să fiu condamnat la iad pentru păcatele mele. Doamne Dumnezeule ai milă de mine şi învata-mă neprihănirea Ta.”
Dumnezeu oferă ştergerea păcatelor doar celor care cred în dragostea Sa neprihănită şi acesta este planul lui Dunmezeu ca noi să deveim copiii Săi, că El deja ni S-a revelat. Nu trebuie să întelegi greşit planul lui Dumnezeu de a-l iubi pe Iacov şi de a-l urî pe Esau. Dacă, din întâmplare, nu ai înteles corect neprihănirea lui Dumnezeu, atunci este timpul să crezi din nou în dragostea neprihănită a lui Dumnezeu, în neprihănirea Sa.
Eu cred în neprihănirea lui Dumnezeu. Cei care pot întelege corect dragostea neprihănită a lui Dumnezeu, pot şi să creadă corect în Providenţa neprihănită a lui Dumnezeu, în neprihănirea Sa. Dar puţini din această lume au întelegerea corectă a planului neprihănit al lui Dumnezeu şi cred în el, şi mulţi sunt îmbolnaviti de întelegerea lor greşită despre Dumnezeu.
Aceşti oameni cred că, deoarece Scriptura ne spune că Dumnezeu l-a urît pe Esau, unii oameni sunt stabiliţi de Dunmezeu să fie urâţi în mod arbitrar de El, de parcă a fost soarta lor să fie urâţi de El. Dar Dumnezeul nostru nu este un astfel de Dumnezeu despotic. Dumnezeu este un judecător care are dreptate şi drept în neprihănirea Sa. Dumnezeu doreşte să ne dea la fiecare dintre noi mila şi dragostea Sa neprihănită.
Dumnezeu a dorit să ne dea neprihănirea Sa prin isus Hristos şi i-a îmbracat pe acei care au crezut în neprihănirea Sa, în mila Sa şi i-a făcut copiii Săi.
Acest adevăr este revelat în Noul Testament în Matei 9:12-13 unde Isus spune “Isus i-a auzit, şi le-a zis: Nu cei sãnãtoşi au trebuinţa de doftor, ci cei bolnavi. Duceţi-vã de învãtati ce înseamnã: Milã voiesc, iar nu jertfã! Cãci n-am venit sã chem la pocãinţa pe cei neprihãniţi, ci pe cei pãcãtoşi.” Cei care sunt bine, nu au nevoie de medici îi pot considera ca inoportuni. La fel cum oamenii nu realizează importanţa medicilor când sunt sănătoşi, ei nu realizează importanţa primirii neprihănirii lui Dumnezeu în inimile lor, crezând în ea. Necunoscând neprihănirea lui Dumnezeu, ei sunt ocupaţi în căutarea neprihănirilor lor.
Dar păcătoşii trebuie să-şi abandoneze neprihănirile lor şi să creadă în neprihănirea lui Dumnezeu. Poţi fi Iacov sau Esau înaintea lui Dumnezeu. Cine doreşti să fii?. Răscumpărarea şi pedeapsa lui Dumnezeu va depinde de decizia ta dacaă crezi sau nu în răscumpărarea neprihănirii lui Dumnezeu.
Nu este nimic greşit cu Dumnezeu
Fiecare persoană este prin natură o fiinţă competitivă. Unii dintre ei pot fi oameni foarte inteligenţi şi plini de succes, iar alţii poate au făcut multe fapte bune pentru alţii. dar fără întelegerea credinţei şi credinţa în neprihănirea lui Dumnezeu, ei nu vor avea aprobarea lui Dumnezeu. Fiecare, tu şi eu, chiar şi israeliţii, au trebuit să fie destinaţi iadului, înaintea lui Dumnezeu. În ciuda acestui lucru, am fost justificaţi, nu prin eforturile, lucrările sau puterile noastre, ci prin credinţa noastră în chiar neprihănirea lui Dumnezeu.
Deoarece Dumnezeu a dat fiecăruia imparţial şi drept dragostea Sa neprihănită, toţi cei care cerd în ea pot fi eliberaţi din păcatele lor. Dumnezeu nu este un Dumnezeu nedrept, aşa cum poate te-ai gândit că este.
Indiferent dacă cineva primeşte sau nu binecuvântarea lui Dumnezeu, depinde dacă ea/el decide să o primească sau să o respingă. De aceea unii oameni au devenit vase ale mâniei, în timp ce alţii au devenit vase ale milei. Iacov, să o punem altfel, a devenit un vas al milei, în timp ce esau a sfârşit ca un vas al mâniei.
Dar unii teologi şi cei fără Duhul Sfânt adesea Îl calomniază pe Dumnezeu. Ei spun: “Uite, nu l-a făcut Dumnezeu pe Faraon vas al mâniei? Uită-te la Iacov şi Esau! Uită-te la Rebeca! Uită-te la ceea ce a făcut olarul! Nu a făcut Dumnezeu pe cineva vas al onoarei de la început?. Aceasta nu poate fi decât soartă!” Logica lor este după cum urmează: unii oamenii au fost deja aleşi să devină copiii lui Dumnezeu, chiar înainte de naşterea lor şi astfel de oameni care au fost predestinaţi şi aleşi să fie îmbracati în dragostea lui Dumnezeu, devin cu toţii copiii Săi, în timp ce alţii sunt destinaţi iadului. Astfel alegerea lui Dumnezeu este atacată. Dar Dumnezeu a oferit fiecăruia neprihănirea Sa şi în mod imparţial i-a ales pe cei care cred în ea.
Noi am devenit justificaţi, crezând în neprihănirea lui Dumnezeu, când de fapt, noi nu am fost poporul Său înainte de aceasta. Dumnezeu poate aproba credinţele lor, deoarece am devenit justificaţi, crezând în evanghelia apei şi a Duhului, prin Cuvântul Său. Acesta este adevărul evangheliei apei care arată puterea uimitoare a lui Dumnezeu.
În mod original, noi nu am avut nici un Dumnezeu în noi, nu L-am cunoscut şi am fost păcătoşi, dar, crezând în neprihănirea lui Dumnezeu am devenit poporul Său. Evanghelia apei şi a Duhului, în care noi credem, nu este o evanghelie incompletă, ci una completă şi perfectă. Ar trebui să-L lăudăm pe Dumnezeu că ne-a dat adevărul prin care putem obţine neprihănirea Sa.
Vieţile noastre pot fi pline de probleme, dar nu trebuie să uităm neprihănirea lui Dumnezeu, deoarece Dumnezeu ne-a învatat măreţia puterii Sale. Persoana cea mai fericită din întregul univers este una care cunoaşte neprihănirea lui Dumnezeu. Acelor dintre noi care credem în Dumnezeu, Dumnezeu Trinitar este Tatăl milei. El este Dumnezeul nostru sfânt. El a pus credinţa în neprihănirea lui Dumnezeu, în sufletele acelor care cred în ea. Noi am fost făcuţi copiii lui Dumnezeu şi recipienţii harului şi binecuvântărilor Sale, cunoscând şi crezând în neprihănirea Sa.
Scriptura ne spune că mântuirea lui Dumnezeu nu este dată acelor care aleargă după ea, ci doar acelor care cred în neprihănirea Sa. Această neprihănire poate fi primită doar crezând în Dumnezeul nostru plin de milă. Nu este prin lucrările naostre că suntem iubiţi de Dumnezeu, ci doar crezând în neprihănirea Sa primim dragostea Sa plină de milă. De aceea credinţa adevărată depinde în întregime dacă cunoaştem sau nu neprihănirea lui Dumnezeu.
Nu am fost noi fiinţe nefolositoare de la început?. Şi totuşi nu am devenit noi atât de nobili, datorită credinţei noastre în neprihănirea lui Dumnezeu. Noi ne putem ţine credinţa până la sfârşit, crezând în neprihănirea lui Dumnezeu şi mândrindu-ne cu faptul că acum am devenit copiii lui Dumnezeu.
Sunt mulţi în lume care fac răul şi pretind că nu este nici un Dumnezeu, dar Dumnezeu a avut milă faţă de noi deoarece am crezut în neprihănirea Sa. Cu adevărat noi suntem nobili înaintea lui Dumnezeu, iar mândria noastră în Dumnezeu este bine meritată. Poate întâmpinam greutăţi şi încercari în timp ce suntem pe acest pământ, dar spiritual noi suntem pe deplin bogaţi şi fericiţi. Noi trebuie să urmăm neprihănirea lui Dumnezeu şi să-L înaltam pe Isus.
Dumnezeu i-a făcut copiii Săi pe toţi păcătoşii, fără păcat, neprihăniţi şi perfecţi înaintea Lui. Trebuie să realizăm peste cine vine neprihănirea lui Dumnezeu. Această neprihănire a lui Dumnezeu ne-a împlinit toate greşelile noastre şi ne-a curăţit de păcatele noastre. Indiferent dacă crezi în acest adevăr sau nu, depinde în întregime de tine. Şi tu ai fost complet mântuit de păcatele tale prin neprihănirea lui Dumnezeu. atunci, ce vei face?. Îti vei amâna pe mâine decizia de a crede?.
Fie ca neprihănirea lui Dumnezeu să fie cu voi.
Copyright © 2021 by The New Life Mission
